Nemulțumire generalizată: Majoritatea românilor dezaprobă gestionarea crizei carburanților de către Guvern
București, România – Un sondaj recent realizat de Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS) dezvăluie o nemulțumire profundă în rândul populației românești față de modul în care Guvernul a gestionat criza carburanților. Aproximativ 89% dintre români nu sunt mulțumiți de acțiunile Guvernului, în timp ce doar 8% își exprimă satisfacția, iar 3% nu au o opinie clară. Rezultatele cercetării indică un sentiment generalizat de frustrare față de impactul crizei asupra vieții de zi cu zi.
Majoritatea respondenților au resimțit direct efectele creșterilor de prețuri la pompă. Sondajul subliniază o evaluare negativă a măsurilor luate de Guvern.
Impactul prețurilor mari: O povară pentru români
Creșterea prețurilor la carburanți a afectat majoritatea populației, cu consecințe semnificative. Aproape 44% dintre români au declarat că au fost afectați într-o măsură mare, în timp ce 37% au resimțit un impact foarte mare. Aceasta înseamnă că peste 80% din respondenți au fost afectați într-o măsură apreciabilă de scumpirile. Doar 11% au considerat impactul mic, iar 5% foarte mic. Aceste cifre ilustrează o realitate economică dificilă pentru mulți cetățeni, afectați direct de costurile crescute ale transportului și, implicit, ale bunurilor și serviciilor. Această situație a creat un sentiment de instabilitate economică în gospodării.
Opinii diversificate despre soluții, cu preferință pentru intervenție
Sondajul a analizat și opinii privind soluțiile pe care Guvernul ar fi putut să le aplice. 36% dintre respondenți consideră că reducerea accizelor și a TVA-ului ar fi fost cea mai bună măsură. 25% spun că reducerea TVA-ului ar fi fost suficientă, în timp ce 22% ar fi preferat reducerea accizelor. Procentul celor care consideră că piața ar fi trebuit lăsată liberă este de 13%. Cercetarea CURS indică o preferință clară pentru intervenția directă în prețuri, reflectând o așteptare a cetățenilor ca statul să joace un rol activ în atenuarea impactului crizei.
Aceste preferințe reflectă o dorință de protejare a puterii de cumpărare a populației și o neîncredere în mecanismele de piață liberă în contextul crizelor. Dezbaterile politice viitoare vor trebui să țină cont de aceste rezultate, dacă doresc să răspundă nevoilor cetățenilor.
Studiul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ de 1.517 persoane adulte, la nivel național, în perioada 23-27 martie. Metoda de colectare a datelor a fost CATI. Marja de eroare este de ±2,5%, la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost ponderate în funcție de regiune și mediul de rezidență.
Sursa: Financialintelligence.ro
