Șantierul pentru monitorizarea traficului pe Autostrada București-Moldova avansează, pregătit să devină un element esențial pentru siguranța și eficiența circulației
Lucrările pentru operativizarea unui sistem modern de monitorizare a traficului pe Autostrada București-Moldova au intrat într-o etapă avansată, iar centrul de control de la Spătaru, în județul Buzău, prinde contur. Acest proiect, destinat să transforme radical gestionarea traficului pe una dintre cele mai importante arterele rutiere din România, se află în plin proces de dezvoltare, după recentele restricții temporare impuse circulației pentru calibrarea echipamentelor.
Un hub centralizat pentru supraveghere și gestionare a traficului
Localizat la nodul rutier Spătaru, care reprezintă o intersecție majoră în zona Buzăului, noul centru va integra tehnologia Intelligent Transport Systems (ITS). Potrivit oficialilor, acesta va funcționa ca un centru de comandă avansat, capabil să preia și să analizeze fluxurile video și datele provenite de la o rețea extinsă de senzori și camere de supraveghere. În plus, echipamentele vor permite gestionarea incidentelor în timp real și vor furniza informații utile șoferilor, inclusiv actualizări meteo și restricții de viteză, pentru a preveni blocajele și accidentele.
Directorul DRDP Buzău explică: „Noul punct de comandă va permite gestionarea incidentelor și informarea rapidă a participanților la trafic cu privire la condițiile meteo.” În această direcție, sistemul va include și camere de tip ANPR (Automatic Number Plate Recognition), care vor identifica automat numerele de înmatriculare și vor verifica valabilitatea rovinietei, contribuind astfel la sancționarea automată a celor care încalcă regulile.
Infrastructură de control și automatizare, dar și provocări tehnice
Rețeaua de echipamente, destinată să asigure o monitorizare precisă și în timp real, va cuprinde o serie de camere și senzori amplasați pe întreaga autostradă. Camerele ANPR și panourile cu mesaje variabile (VMS) vor fi componente relativ inteligente, capabile să afișeze avertismente și restricții de trafic, în funcție de condițiile din teren. Sistemele vor funcționa în tandem, însă calibrarea și testarea lor au fost perturbate de restricțiile temporare, în ultimele zile, de pe A7, pentru ajustarea algoritmilor de funcționare.
Compania de Drumuri a blocat alternativ benzile de circulație în zonele kilometrice 104, în Buzău, și 115, în Vrancea. Aceste restricții, deși au deranjat șoferii, au vizat verificarea și calibrarea echipamentelor de monitorizare, pentru a asigura o funcționare optimă în perioada finalizării sistemului.
Autostrada „din mlaștină”: riscuri și provocări tehnice
Implementarea modernizării sistemului vine în contextul unor provocări tehnice majore, dat fiind terenul dificil și riscurile de destabilizare a terasamentului pe anumite secțiuni. Tronsonul dintre Dumbrava și Mizil, parte a Lotului 1, a fost inaugurat în urmă cu doar 13 luni, însă constructorii au fost nevoiți să gestioneze riscuri legate de solul umed și de pânza freatică ridicată, care au complicat stabilitatea și durabilitatea infrastructurii.
Constructorul a solicitat în mai multe rânduri restricții temporare pentru verificări topografice și stabilizarea infrastructurii, ceea ce a generat blocaje în trafic. Aceasta subliniază importanța unei monitorizări digitale eficiente, atât pentru siguranța eficientizării circulației, cât și pentru prevenirea unor eventuale avarii majore.
Perspective pentru după finalizare
Monitorizarea digitală, odată funcțională, va permite nu doar intervenții rapide și eficiente, ci și o gestionare predictivă a problemelor, în condițiile în care autostrada devine un traișnt complex al infrastructurii moderne. Munca de calibrare și testare continuă, însă, arată angajamentul autorităților și companiilor de construcții pentru a asigura o operare optimă, în condițiile terenurilor dificile și a traficului tot mai aglomerat.
Finalizarea acestui proiect va marca un punct important pentru infrastructura rutieră din România, pregătind autostrada să facă față provocărilor viitoare și să ofere un flux de trafic sigur și controlat, chiar și în cele mai complicate situații. Odată cu aceasta, se anticipează o reducere a accidentelor și o fluidizare a circulației, contribuind astfel la dezvoltarea economică și la creșterea compatibilității infrastructurii naționale cu standardele europene.
