A te simți singur, mai periculos pentru sănătate decât izolarea socială
Un nou studiu arată că sentimentul de singurătate poate avea efecte mai dăunătoare asupra sănătății decât izolarea socială propriu-zisă. Cercetările au evidențiat că percepția subiectivă a relațiilor sociale joacă un rol crucial în starea de bine, indiferent de numărul de oameni din viața unei persoane. Studiul, publicat recent, aduce o perspectivă importantă asupra modului în care singurătatea influențează sănătatea mintală și fizică.
Singurătatea vs. izolarea socială: diferențe și implicații
Diferența dintre a fi singur și a te simți singur este esențială. Izolarea socială, definită ca un contact social limitat, se distinge de singurătate, care reprezintă o experiență subiectivă de deconectare. Cercetătorii de la Universitatea Cornell au analizat aceste două aspecte, constatând că discrepanța dintre ele este asociată cu riscuri crescute pentru sănătate. Participanții la studiu care se simțeau mai singuri decât ar sugera situația lor socială au prezentat un risc mai mare de mortalitate din diferite cauze, inclusiv boli cardiovasculare și boli pulmonare obstructive cronice.
Analiza datelor a implicat monitorizarea a peste 7.800 de adulți cu vârsta de peste 50 de ani, pe o perioadă de 13,6 ani. Rezultatele au arătat că cei etichetați drept „vulnerabili social” (care se simțeau mai singuri decât erau) se confruntau cu aceste riscuri crescute. Interesant este că cei „rezilienți social” (izolați social, dar nu singuri) prezentau riscuri reduse sau inexistente pentru majoritatea problemelor de sănătate. Studiul a mai demonstrat că persoanele care erau simultan izolate social și se simțeau singure se confruntau cu cele mai mari riscuri.
Cum poate fi abordată singurătatea și implicațiile pentru tratament
Un alt studiu, publicat în revista Nature Communications Psychology, arată că singurătatea cronică poate conduce la o percepție mai amenințătoare a interacțiunilor viitoare, accentuând un cerc vicios de retragere socială. Aceste descoperiri sugerează că este nevoie de intervenții care să depășească simpla extindere a rețelelor sociale, abordând atât condițiile structurale care generează singurătatea, cât și dinamica perceptivă și comportamentală ce o menține.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că aproximativ 16% din populația globală se confruntă cu singurătatea. În acest context, medicii recurg uneori la „prescripția socială”, care implică activități non-medicale, precum voluntariatul sau cluburile de grădinărit, pentru a îmbunătăți starea de bine a pacienților. Regatul Unit a fost prima țară care a integrat prescripția socială în politica națională de sănătate, o practică ce pare să aducă îmbunătățiri notabile.
Începând din martie 2026, Academia Națională pentru Prescriere Socială din Regatul Unit va deveni un Centru Colaborator al OMS, oferind suport pentru implementarea acestor politici la nivel global.
