Conform Stiripesurse.ro: Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului (SAALG) acuză Executivul că încearcă să transfere consecințele întârzierilor în investițiile pentru stocarea energiei asupra populației, pe fondul crizei energetice actuale. Sindicaliștii critică în special modul în care autoritățile solicită cetățenilor să reducă voluntar consumul în orele de vârf, fără a oferi soluții concrete pentru deficitele structurale ale sistemului energetic românesc.
Guvernul demis, condus de Ilie Bolojan, a declarat stare de alertă la nivel național din cauza scăderii producției de energie și a debitelor reduse. Populației, companiilor și instituțiilor publice li s-a cerut să își reducă consumul în orele de vârf, între 19:00 și 23:00. România a ajuns în ultimele zile să depindă masiv de importuri, în special seara.
Populația, pusă să stingă lumina în loc de soluții
SAALG critică recomandarea adresată cetățenilor de a folosi aparatele electrocasnice mari pe timpul zilei, pentru a profita de producția fotovoltaică. „Gesturile mici sunt utile, dar nu pot înlocui deciziile pe care Guvernul nu le-a luat la timp. Românii nu pot fi transformați în bateria pe care statul român nu a fost capabil să o construiască”, afirmă sindicaliștii. Aceștia subliniază că, deși există capacități de stocare în dezvoltare, acestea nu sunt suficiente pentru a acoperi deficitele structurale din orele de seară. Vulnerabilitatea sistemului românesc constă în echilibrul precar între surplusul de energie solară din timpul zilei și necesarul ridicat după apusul soarelui.
Programe anunțate, dar neoperaționalizate
O acuzație majoră vizează programul Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) pentru bateriile de stocare. Ghidul de finanțare pentru bateriile aferente sistemelor fotovoltaice era inclus pe lista priorităților guvernamentale încă din martie 2025, iar în aprilie 2025 fusese anunțată o alocare de 400 de milioane de lei. Programul nu a fost însă deschis în acel an. În mai 2026, aceeași sumă a fost anunțată din nou, AFM confirmând că noul program pentru stocarea energiei reprezenta o direcție strategică. Cu toate acestea, la 6 august, când autoritățile au cerut reducerea consumului, programul nu era încă activ, iar ghidul cu detalii despre finanțare, eligibilitate și calendarul înscrierilor nu fusese publicat. Sindicatul susține că există buget și anunțuri, dar lipsește programul prin care prosumatorii să poată obține finanțarea.
Proiecte strategice, blocate în stadiu incipient
SAALG invocă și întârzierile în dezvoltarea instalațiilor autonome de stocare. Ghidul pentru acestea a intrat în consultare publică abia în mai 2026, iar schema de ajutor de stat a fost adoptată prin Ordinul ministrului Energiei nr. 745 din 16 iulie, publicată în Monitorul Oficial pe 27 iulie 2026, cu doar câteva zile înainte de declararea stării de alertă. Această schemă vizează explicit investițiile în instalații autonome de stocare în baterii.
Un alt exemplu de ineficiență administrativă este hidrocentrala cu acumulare prin pompaj Tarnița-Lăpuștești, un proiect de aproximativ 1.000 MW discutat de zeci de ani. Chiar și în 2026, proiectul se află în faza pregătitoare. Deși Hidroelectrica a aprobat asocierea cu EDF Power Solutions, formalitățile pentru societatea mixtă sunt încă în desfășurare, fără a se ajunge la o decizie finală de investiție care să poată contribui la rezolvarea crizei energetice.
De asemenea, Comitetul Interministerial privind Schimbările Climatice (CISC), organism creat prin PNRR și condus de prim-ministru, este acuzat că a fost „tras pe linie moartă”. Operaționalizarea CISC era un jalon important din PNRR, având rolul de a coordona politicile climatice și energetice. SAALG susține că nu există dovezi că Ilie Bolojan ar fi prezidat vreo reuniune CISC după preluarea mandatului, iar ședințele ar fi fost delegate Cancelariei premierului sau consilierilor de stat. Există acuzații că șeful Cancelariei premierului ar fi dorit desființarea CISC, dar acest lucru nu a fost formalizat din cauza legăturii organismului cu jaloanele PNRR.
Președintele SAALG, Noni-Emil Iordache, a declarat: „A cere solidaritate populației este legitim într-o situație de criză. A cere populației să acopere prin propriul consum consecințele unor decizii amânate ale statului, fără să explici cine răspunde pentru ele, nu mai este solidaritate, ci transfer de responsabilitate. Cetățenii pot stinge un bec, chiar două, dar nu pot suplini un program de stocare anunțat de două ori și nelansat, o hidrocentrală cu pompaj rămasă de decenii pe hârtie și un mecanism guvernamental de coordonare pus pe linie moartă”.
Sursa: Stiripesurse.ro
