Profesorii și studenții din România protestează în fața Guvernului împotriva măsurilor de austeritate
Astăzi, Piața Victoriei a fost scena unui protest de amploare organizat de Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater”. La eveniment participă, conform estimărilor, în jur de 2.000 de persoane, printre care și studenți, care s-au angajat să se alăture profesorilor în manifestație. Aceștia protestează împotriva Legii 141/2025, considerată de sindicaliști o măsură care destabilizează în mod direct condițiile de muncă, salariile și demnitatea cadrelor didactice.
Protestul, programat între orele 11:30 și 14:00, a fost susținut prin afișarea de bannere și pancarte, precum și prin utilizarea mijloacelor audio, aceste activități desfășurându-se în limitele legii. Organizațiile sindicale acuză măsurile guvernamentale de a avea un impact negativ profund asupra sistemului de educație, denunțând schimbări care afectează atât condițiile de salarizare, cât și statutul profesiei de profesor. “Influențează salarizarea, condițiile de muncă, statutul și demnitatea profesiei didactice”, au afirmat reprezentanții sindicaliști.
Impactul Legii 141/2025 asupra studenților și solicitările acestora
Reacția la protest nu a fost doar din partea cadrele didactice, ci și din partea studenților, organizați prin Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR). Și aceștia se alătură acțiunii pentru a cere revizuirea măsurilor economice care, potrivit lor, au avut efecte evidente asupra sistemului universitar. Printre cele mai severe consecințe se numără reducerea cu 52% a fondului de burse, o diminuare care a lovit în învățământul superior multiple aspecte ale echității și accesibilității. Reducerile au afectat bugetul pentru burse sociale, echivalent cu pierderea a peste 44.000 de beneficii pentru studenți, și au eliminat eligibilitatea pentru burse a celor matriculați pe locuri cu taxă.
Consumul crescut al cheltuielilor necesare pentru un student – peste 2.000 de lei lunar – contrastând cu bursele sociale acordate, a devenit un subiect intens dezbătut. ANOSR solicită, printre alte măsuri, alocarea a cel puțin 15% din bugetul de stat pentru domeniul educației și cercetării, reintroducerea bursei pe toată durata anului, precum și creșterea procentului din salariul minim net folosit pentru calculul fondului de burse. Reînnoirea subvenției pentru studenți înmatriculați pe locuri cu taxă și creșterea contribuției din partea universităților la fondul de burse sunt, de asemenea, revendicări importante ale studenților.
Răspunsul angajaților din învățământ și perspectivele viitoare
În același timp, un studiu recent al Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” relevă o dispobilitate ridicată pentru declanșarea unei greve generale. Un procent alarmant de 74,7% dintre cei chestionați, majoritatea cadre didactice, au afirmat că ar accepta să participe la o astfel de acțiune, dacă situația nu se va îmbunătăți. Mai mult, peste jumătate dintre respondenți au indicat luna martie, perioada simulărilor pentru examenele naționale, ca moment propice pentru declanșarea grevei, ceea ce ar putea perturba semnificativ sistemul educațional în plină perioadă de evaluație.
Această mobilizare a personalului didactic vine într-un context de nemulțumiri traversează nu doar nivelul salarial, ci și condițiile de muncă și statutul lor social. Ultimele săptămâni au evidențiat o tensiune tot mai acută în rândul angajaților din învățământ, loviți de decizii guvernamentale despre care consideră că aduc un regres al sistemului.
Pe măsură ce protestele continuă, toate semnele indică faptul că problemele din educație sunt departe de a fi rezolvate. Pe termen scurt, sindicaliștii și elevii își doresc un dialog deschis cu autoritățile, începând cu revizuiri ale măsurilor actuale. În același timp, pregătirile pentru greve generale rămân o posibilitate reală, alimentată de nemulțumirile accumulate în ultimele luni. Într-un sistem educațional fragil, tensiunile din fața Guvernului indică o criză acută, așteptată să se intensifice dacă măsurile implementate nu vor fi reconsiderate.
