Ilfovul a devenit un teren al rivalității cu Bucureștiul în materie de gestionare a ambalajelor și consumului de apă potabilă, dezvăluind, de fapt, probleme grave legate de infrastructură și corupție. În timp ce capitala înregistrează volume mai scăzute de PET-uri returnate per locuitor, județul din proximitate se confruntă cu o criză latentă despre care indică chiar statisticile de returnare a ambalajelor și datele privind aprovizionarea cu apă potabilă.
### Risc de dependență față de apa îmbuteliată și consumul crescut de PET-uri
Analiza realizată pe baza datelor din Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) scoate în evidență o diferență notabilă între Ilfov și București în ceea ce privește returnarea ambalajelor. În județul din apropierea capitalei, un locuitor duce acasă, anual, cu aproximativ 20 de PET-uri mai mult decât un bucureștean, ceea ce constituie un semnal de alarmă pentru problemele legate de alimentarea cu apă potabilă. Diferența nu poate fi explicată doar prin obiceiurile de consum, ci și de condițiile de infrastructură precară din orașele limitrofe capitalei.
În majoritatea localităților ilfovene, rețeaua publică de apă nu reușește să asigure un debit stabil și sigur pentru populație, astfel încât mulți locuitori depind de apa îmbuteliată. În plus, consumul de PET-uri din plastic nu se limitează doar la sticlele de apă, ci include și bidoanele de 5 și 10 litri, deși acestea nu sunt acceptate pentru reciclare în cadrul sistemului SGR, ajungând direct la firmele de salubritate.
### Surse de poluare și corupție afectează calitatea apei
Contextul local îl face pe expertul în mediu să argumenteze că diferența de PET-uri returnate – de circa 9% față de București – reflectă o criză acută a apei potabile și un grad ridicat de poluare a resurselor subterane. Pânza freatică din Ilfov, de altfel, a fost poluată istoric de deversări ilegale, majoritatea autorităților locale fiind acuzate de gestionare deficitară și lipsă de măsuri eficiente de protecție a mediului.
Un exemplu emblematic este cel din Otopeni, unde primarul localității se află în centrul unui scandal de proporții, fiind judecat pentru că ar fi furat aproximativ șapte milioane de euro din fondurile alocate pentru modernizarea sistemului de apă-canalizare. Astfel de nereguli au contribuit la agravarea situației și la scăderea încrederii populației în serviciile publice, impulsionând popularizarea consumului de apă îmbuteliată.
### Cantitate enormă de ambalaje colectate, dar cu probleme de infrastructură
În total, județul Ilfov a colectat aproape 19.600 de tone de ambalaje în decurs de un an, o cifră care indică implicarea elevată a populației în procesul de reciclare. Ce este însă dezamăgitor este că aceste volume sunt rezultatul unui sistem deja matur, iar fluxul de returnări nu cunoaște pauze, chiar dacă variațiile lunare indică fluctuații.
Cea mai bună lună a fost iulie, cu peste 6,1 mii de tone colectate, în timp ce februarie a fost mai slabă, cu aproximativ 3,6 mii de tone. Plasticul, metalul și sticla reprezintă principalele categorii de ambalaje, dar, din punctul de vedere al volumelor totale, sticla dominatează ca greutate, fiind mai greu de reciclat și de depozitat. Ambalajele sunt trimise către centrele de sortare ale companiei RetuRO, de unde ajung, în final, la reciclatori pentru a fi transformate în noi produse.
În București, însă, cantitatea totală de ambalaje returnate este mai mare, depășind 59.000 de tone, însă raportată la populația mai numeroasă, media pe cap de locuitor rămâne aproape identică cu cea din Ilfov, sugerând că și acolo sistemul funcționează mai eficient. Sectorul 3 este în topul volumelor colectate, în timp ce Sectorul 5 înregistrează cele mai slabe rezultate.
### Perspective optimiste pentru viitor
Situația de la nivel național indicează o evoluție pozitivă a sistemului SGR. În ciuda problemelor, în 2025, peste 5,2 miliarde de ambalaje au fost colectate în România cu o rată de recuperare de 83%, ceea ce reflectă creșterea gradului de implicare a consumatorilor și încrederea în sistem. Ideea de a transforma aceste cifre în soluții pentru reducerea poluării și pentru îmbunătățirea infrastructurii de apă devine evidentă, dacă se vor investește în mod corect și durabil în sistemele publice.
Schimbările din Ilfov și București relevă, în acest context, nevoia continuă de adoptare a unor măsuri ferme pentru combaterea corupției și pentru modernizarea infrastructurii de apă, pentru a evita ca dependența de apa îmbuteliată să devină o realitate problematică și periculoasă pentru sănătatea publică. În mod cert, continuarea eforturilor pentru un mediu mai curat și apă de calitate reprezintă unul dintre cele mai importante angajamente pentru autorități și cetățeni în următorii ani.
