Conform România TV: Senatorul Petrișor Peiu (AUR) critică dur politicile economice ale guvernului Ilie Bolojan, analizând execuția bugetară a primelor patru luni din 2026. Analiza, publicată în Qmagazine, evidențiază o serie de măsuri controversate, cu impact direct asupra mai multor categorii sociale și asupra economiei.
Taxe majorate și cheltuieli reduse
Potrivit senatorului, guvernul Bolojan nu a implementat reforme reale, ci a optat pentru creșterea taxelor și reducerea cheltuielilor. Acesta susține că măsurile au condus la o scădere a nivelului de trai pentru mulți români, în timp ce anumite grupuri au beneficiat. Peiu evidențiază majorarea impozitului pe proprietate cu 70% și creșterea taxei pe dividende.
Analiza lui Peiu arată că veniturile statului au crescut cu 12%, ajungând la 224 de miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au scăzut cu 0,4%, la 248 de miliarde de lei. Deficitul bugetar s-a redus de la 56 la 24 de miliarde de lei, dar acest lucru s-a realizat, conform senatorului, prin măsuri care afectează negativ cetățenii. Inflația, de peste 10%, adâncește impactul acestor măsuri.
Cine sunt „câștigătorii” și „perdanții”
Senatorul subliniază că printre marii „perdanți” se numără profesorii, ale căror venituri au scăzut cu aproape două miliarde de lei. Firmele, cu un profit real în scădere din cauza creșterii impozitului, și pensionarii, cu pensii înghețate, sunt alte categorii afectate. Infrastructura publică, cu o reducere la jumătate a cheltuielilor de capital, și proprietarii de locuințe, cu impozite majorate, sunt de asemenea menționați.
Pe de altă parte, Peiu identifică „câștigători” precum băncile, care au încasat 3,2 miliarde de lei în plus din împrumuturi, și „șefii din instituțiile statului”, care au beneficiat de 1,6 miliarde de lei în plus.
Reacțiile guvernului și cifrele cheie
Guvernul nu a emis încă un comunicat oficial cu privire la aceste acuzații. Cu toate acestea, din analiza prezentată reiese că veniturile suplimentare au provenit în principal din impozite și taxe, inclusiv impozitul pe venit, impozitul pe proprietate, TVA și contribuțiile de asigurări.
Scăderea cheltuielilor a fost determinată de reducerea cheltuielilor cu salariile bugetarilor, cu pensiile și cu investițiile. Cheltuielile cu dobânzile și cele cu bunurile și serviciile au crescut.
Senatorul mai subliniază că efectul PNRR asupra bugetului este practic zero, cu creșteri echivalente atât la venituri, cât și la cheltuieli.
Ultimele date arată că, în primele patru luni ale anului 2026, deficitul bugetar a fost de 24 de miliarde de lei.
Sursa: România TV
