România își pregătește populația pentru un posibil conflict armat
Șeful Armatei României, generalul Vlad Gheorghiță, a subliniat astăzi, într-o conferință de presă comună cu generalul american Alexus Grynkewich, necesitatea ca România să-și pregătească cetățenii pentru un posibil efort de război. Declarația a venit în contextul tensiunilor crescute la flancul estic al NATO, amplificând îngrijorările legate de securitate în regiune.
Gheorghiță a afirmat că „populația României trebuie să fie pregătită să susțină un efort de război”, o idee care a fost dezvoltată prin evidențierea modificărilor legislative recente. Aceste măsuri vizează îmbunătățirea pregătirii populației în fața unor eventuale conflicte, inspirându-se din strategii deja implementate de state precum Polonia și Finlanda.
Pregătirea pentru crize multiple
„Începând din acest an, avem o modificare în legea pregătirii populației pentru război”, a explicat Gheorghiță. Conform acestuia, Ministerul Apărării Naționale (MAPN) își propune să integreze tineri în programele de voluntariat, instruindu-i pentru a face parte dintr-o rezervă bine pregătită. Anunțul include obiectivul de a pregăti aproximativ 1.000 de militari în acest an, cu perspectiva extinderii capacităților de pregătire în anii următori.
„Trebuie să avem o populație pregătită pentru diverse crize, cum ar fi incendii, cutremure și așa mai departe. Trebuie să avem o populație pregătită și pentru a susține un efort de război,” a mai adăugat șeful Armatei, subliniind importanța colaborării cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.
Protecția resurselor strategice
În altă ordine de idei, Gheorghiță a comentat și despre siguranța proiectului Neptun Deep, o inițiativă esențială pentru extracția gazelor din Marea Neagră. Deși a recunoscut că articolul 5 din Tratatul NATO nu poate fi activat pentru a apăra zonele economice exclusive, a insistat asupra importanței de a considera aceste platforme drept teritoriu național.
„Dacă vă referiți la platformele din exploatarea Neptun Deep, toate platformele sunt teritoriu național. Infrastructura critică înseamnă și cablurile submarine. Este datoria statului român să își apere infrastructura,” a declarat Gheorghiță, subliniind că investirea în forțele navale române este esențială pentru protecția acestor resurse.
De asemenea, planurile de fortalecere a infrastructurii naționale sunt priorități ale Ministerului Afacerilor Interne, care va colabora cu MAPN pentru a asigura un răspuns integrat în fața potențialelor amenințări.
Perspective regionale
În acest context, mesajul oficialilor români vine ca o reacție la climatul de instabilitate regională, accentuat de acțiunile agresive ale unor state vecine. De asemenea, România se aliniază astfel noilor realități de securitate, caracterizate de provocări complexe care necesită o abordare proactivă.
Gheorghiță a concluzionat că, având în vedere actualul context geopolitic, este esențial să fim pregătiți nu doar militar, ci și ca societate, subliniind că „o populație bine pregătită este cheia pentru a face față oricăror crize”.
Astfel, România își reafirmă angajamentul de a rămâne un pilon de stabilitate în regiune, promovând în același timp o cultură a pregătirii și responsabilității civice pentru securitate națională.
