Europa încă mai stă în gardă în domeniul apărării spațiale, iar lipsa unei strategii clare și a unor investiții consistente continuă să fie principalele obstacole în drumul către autonomie în acest sector esențial. Deși noile inițiative europene promit să consolideze poziția continentului în competiția globală pentru tehnologiile spațiale, realitatea este că, în prezent, continentul se confruntă cu un decalaj major față de liderii mondiali precum Statele Unite și companii de referință precum SpaceX sau Boeing. Avertismentele vin din partea lui Michael Schöllhorn, CEO al Airbus Defence and Space, care subliniază că Europa încă mai are de recuperat din punctul de vedere al “apărării active în spațiu”, o capacitate vitală într-un context geopolitic tot mai tensionat.
Lipsa investițiilor și fragmentarea strategică
Conform specialiștilor, una dintre cele mai mari dificultăți pentru Europa în a-și dezvolta o prezență robustă în spațiu stă în istoria lipselor de investiții constante și în subestimarea importanței strategice a domeniului. În deceniile trecute, bugetele alocate pentru tehnologia spațială europeană s-au dovedit prea mici pentru a ține pasul cu programelor americane sau cele din alte părți ale lumii. În prezent, deși state precum Germania au anunțat planuri ambițioase, cu investiții de până la 500 de miliarde de euro pentru apărare, doar o parte din acești bani — circa 35 miliarde — sunt destinați dezvoltării capabilităților militare spațiale. În același timp, Comisia Europeană urmărește să mobilizeze până la 800 de miliarde de euro pentru sector până în 2030, fără însă a reuși încă să coordoneze eficient resursele și proiectele.
O problemă majoră o reprezintă și fragmentarea eforturilor. În încercarea de a da unitate industriei spațiale europene, Airbus, Leonardo și Thales au semnat un acord de colaborare pentru a crea o companie europeană de mari dimensiuni dedicate domeniului spațial. Chiar dacă această inițiativă este un pas înainte, ea nu schimbă raportul de forțe globale — Europa ar urma să devină doar al patrulea jucător mondial, după giganți precum Lockheed Martin, SpaceX și Boeing, toate companii cu decenii de experiență și resurse uriașe.
Proiecte ambițioase și realitatea pragmatică
În ciuda acestor provocări, există un optimism precaut în rândul specialiștilor. Schöllhorn afirmă că Europa poate realiza un „salt cuantic” în domeniul capacităților spațiale până la finele deceniului, dar cu condiția ca autoritățile să fie mai clare și mai rapide în susținerea programelor industrie. În opinia sa, planurile generale trebuie să fie susținute de măsuri concrete, evitând birocrația și strategii vague, ce pot bloca avansul tehnologic.
Un exemplu concret al dificultăților cu care se confruntă continentul în acest domeniu este proiectul IRIS², constelația europeană de sateliți destinată să ofere o alternativă la sistemul Starlink, dezvoltat de Elon Musk. Cu aprobarea în 2024, IRIS² nu este prevăzut să devină operațional decât în 2029, în timp ce Starlink trece deja în a treia generație de tehnologie, fiind utilizat pe scară largă în întreaga lume. Criticile specialiștilor indică faptul că abordarea europeană a fost prea ambițioasă și lipsită de realism, încercând să facă salturi mari în timp ce resursele și infrastructura existente nu au fost valorificate la maximum.
Reglementări învechite și birocrație – obstacole în calea progresului
O problemă de fond o reprezintă și reglementările învechite și birocrația excesivă care paralizează uneori progresul. Într-o lume dominată de rivalități tehnologice acerbe, europenii trebuie să își adapteze rapid modelele de reglementare și să elimine obstacolele administrative dacă doresc să țină pasul cu marile puteri sau companiile private de avangardă.
Pentru moment, planurile ambițioase rămân în mare parte pe hârtie. Însă, pe măsură ce competiția devine tot mai acerbă, e clar că Europa trebuie să accelereze deciziile și investițiile pentru a nu fi lăsată în urmă. În ansamblu, perspectiva rămâne deschisă, cu speranța că, în următorii ani, deciziile politicilor și resursele alocate vor permite continentului să devină un actor relevant în spațiul outdoor al tehnologiei și securității.
