Primăria Sectorului 4 a început anul 2026 într-o paradoxală contradicție financiară care ridică semne de întrebare cu privire la modul în care sunt gestionate resursele capitalei. În vreme ce administrația locală anunță un excedent bugetar de aproape 10 milioane de lei, bani rămași necheltuiți și repede pregătiți pentru a fi deblocați, același sector își pregătește dublarea datoriei publice, ceea ce va ridica suma totală a împrumuturilor la 200 de milioane de lei. O astfel de situație aparent contradictorie se desfășoară pe fondul unui conflict acut între edilul de sector, Daniel Băluță, și primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, ultimul acuzând că schemele de repartizare a fondurilor nu sunt transparente și favorizează anumite zone aflate sub influența politică a primarului PSD.
### Surprizele bugetare ale Sectorului 4
Gestionarea resurselor financiare ale Sectorului 4 este departe de a fi clară și lipsită de controverse. Anul trecut, consiliul local a aprobat un credit bancar inițial de 100 de milioane de lei, menite să susțină proiecte importante, precum reabilitarea școlilor și extinderea infrastructurii educaționale. Însă, în doar câteva luni, primarul Daniel Băluță a solicitat majorarea plafonului și dublarea sumei, argumentând că au apărut costuri neprevăzute, în special din cauza creșterii prețurilor pentru reabilitări termice și modernizarea unităților de învățământ.
Deși Sectorul 4 a beneficiat de fonduri europene în valoare de peste 864 de milioane de lei, costurile acestor investiții au explodat, iar diferența trebuie acoperită din bugetul local sau prin noi credite. În acest sens, administrația a pregătit și un proiect de hotărâre pentru dublarea împrumutului, până la 200 de milioane de lei, deși în documentele oficiale se arată că suma de 100 de milioane este doar “o primă etapă” în cadrul unui plan de îndatorare pe termen lung. În plus, fondurile nerambursabile au fost insuficiente pentru acoperirea completă a cheltuielilor, fapt ce face ca administrația să fie nevoită să caute surse alternative de finanțare, inclusiv credite bancare cu maturitate de 20 de ani și perioadă de grație de patru ani.
### Investiții scumpe și situația unor școli și blocuri
Principalul motiv al creșterii costurilor sunt proiectele de reabilitare termică a blocurilor și modernizare a școlilor, pentru care estimează o sumă totală de peste 173 de milioane de lei doar pentru trei unități de învățământ. Spre exemplu, costurile pentru reabilitarea Școlii Gimnaziale Avram Iancu sunt evaluate la peste 35 de milioane de lei, iar pentru Școala nr. 190, suma urcă la peste 94 milioane, cu aproape 15 milioane acoperite din credite. Situația este similară și în cazul școlii nr. 194, unde valoarea lucrărilor se apropie de 44 de milioane de lei.
De asemenea, costurile pentru modernizarea blocurilor au fost revizuite în creștere, după ce indicatorii tehnico-economici au fost actualizați în vara anului trecut, reflectând dificultățile în managementul contractelor și creșterea prețurilor pe piață. Aceste investiții, în valoare de sute de milioane de lei, sunt considerate prioritare pentru autorități, dar situația financiară a sectorului arată clar că planurile de dezvoltare sunt din ce în ce mai dependente de credite excesive și de riscurile unui grad de îndatorare în creștere care ar putea atinge apogeul în următorii ani, ajungând la aproape 28% din venituri în 2033.
### Un context politic tensionat între primarii Bucureștiului
Dorința sectorului de a se apropia de limita suportabilității în privința datoriilor se desfășoară într-un climat politic tensionat, cu primarul Ciprian Ciucu criticând dur deciziile lui Daniel Băluță. Acesta acuză că sectorul a fost gestionat de fostul primar, în vreme ce influența lui asupra distribției fondurilor naționale și a bugetului orașului a fost considerată de mulți ca fiind una disproporționată. Ciucu a declarat recent că “problemele actuale ale bugetului general al Bucureștiului sunt cauzate de schemele gândite” de Băluță, care, potrivit sa, “se pricepe să facă rost de bani din pix, prin decizii politice arbitrare, de multe ori pentru proiecte scumpe și inventate.”
De cealaltă parte, Daniel Băluță, și el o figură centrală în scena politică locală, nu ezită să riposteze și să critice administrația lui Ciprian Ciucu, catalogând-o drept „marcată de amatorism și incapacitate.” Atacurile dintre cei doi se petrec într-un context în care gustul pentru influență și control asupra bugetului se află în centru discuțiilor politice, fiind doar unul din multiplele episoade de tensiune politică din capitală.
Incertitudinile legate de partea financiară, riscurile creșterii datoriei și conflictele politice promit să continue și în următoarele luni, în condițiile în care planurile de extindere și reabilitare ale Sectorului 4 se confruntă cu presiunea economică generată de costuri în creștere și de dificultăți în găsirea surselor de finanțare. Perspectivele unei gestionări sustenabile a bugetului și a investițiilor din sector rămân, așadar, sub semnul întrebării, în timp ce momentul dificil în care se află administrația locală continuă să se dezvăluie.
