Consiliul Local al Sectorului 1 a schimbat din nou registrul în privința proiectelor de sprijin financiar către instituțiile din domeniul sănătății publice, anunțând că, dacă hotărârile vor fi aprobate în ședința de joi, 29 ianuarie, două dintre cele mai importante unități medicale din Capitală vor beneficia de fonduri considerabile. În total, autoritățile pregătesc alocări de peste un milion de euro, menite să susțină fie funcționarea, fie restructurarea acestor facilități esențiale pentru comunitatea locală.
### Sprijin pentru Institutul „Ana Aslan”: 1,1 milioane de euro pentru cercetare și utilități
Institutul Național de Geriatrie „Ana Aslan” din cadrul Sectorului 1 s-ar putea bucura de o finanțare de aproximativ 1,1 milioane de euro, dacă proiectul de hotărâre va fi votat favorabil în plen. Din această sumă, 5,35 milioane de lei (echivalentul a peste un milion de euro) sunt destinați pentru plata facturilor de utilități și asigurarea funcționării unității, precum și pentru investiții în modernizarea laboratorului de cercetare.
Potrivit documentației oficiale, cea mai mare parte a acestor fonduri – peste 5 milioane de lei – va fi folosită pentru acoperirea cheltuielilor legate de utilități, în contextul în care instituția are nevoie urgentă de reabilitări pentru a putea continua cercetările și a-și asigura condiții adecvate pentru pacienți și personal. Conducerea institutului a justificat solicitarea de sprijin prin spațiile necorespunzătoare și tâmplăria uzată, precum și lipsa unor facilități sanitare pentru pacienți.
Este pentru a doua oară când Primăria Sectorului 1 intervine pentru sprijinirea „Anei Aslan”, echo-ul fiind dat de nevoia de a păstra și dezvolta cercetarea în domeniul geriatriei și de a asigura condiții decente pentru personal și pacienți. Dacă hotărârile vor fi adoptate, aceste fonduri vor reprezenta o infuzie de capital esențială pentru sustenabilitatea și modernizarea institutului, ce a avut o contribuție semnificativă în cercetarea medicală națională și internațională.
### Finanțare de urgență pentru Spitalul „Grigore Alexandrescu”
În același context, Spitalul „Grigore Alexandrescu” ar putea primi și el o sumă de 400.000 de euro, menită să acopere parte din datoriile acumulate în ultima perioadă. Concret, unitatea tratamentelor complicate și a intervențiilor de specialitate se confruntă cu datorii totale de peste două milioane de lei, majoritatea fiind din cauza facturilor neachitate pentru energie electrică, încălzire, apă, canal și servicii de pază.
Datoriile mai mari, precum cele pentru energie (peste un milion de lei), și costurile pentru pază (aproximativ 750.000 de lei), pun presiune pe bugetul spitalului, afectând continuitatea actului medical și capacitatea de a oferi servicii de calitate anumitor categorii de pacienți. Conducerea spitalului a subliniat necesitatea intervenției pentru a evita întreruperile sau diminuarea serviciilor, mai ales în condițiile în care unitatea tratează cele mai complexe cazuri medicale din țară.
Sprijinul din partea Primăriei Sectorului 1 nu este pentru prima dată, fiind deja implicată în proiecte de modernizare și consolidare a infrastructurii spitalicești. Recent, eforturile au fost concentrate pe aducerea clădirilor la standarde europene și pe crearea unui mediu adecvat pentru triaj, tratament și recuperare.
### Perspective și implicare
Decizia finală aparține consilierilor locali, ale căror voturi vor decide dacă aceste fonduri vor fi alocate sau nu. Contextul actual al sistemului sanitar din București indică o nevoie acută de sprijin financiar, mai ales în cazul unor instituții de prestigiu precum „Ana Aslan” și „Grigore Alexandrescu”, care joacă un rol crucial în domeniul cercetării și tratamentului complex.
Dacă hotărârile vor fi aprobate, bugetele vor reprezenta un pas important în redresarea acestor instituții, contribuind la creșterea standardelor de calitate și la asigurarea unui mediu propice pentru cercetare, educație și tratament. În plus, această intervenție evidențiază rolul crucial al administrației locale în susținerea și dezvoltarea infrastructurii medicale în Capitală, în contextul în care atât fondurile europene, cât și resursele publice devin tot mai vitale în asigurarea unei sănătăți mai bune pentru cetățeni.
