Conform Stiripesurse.ro: Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a constatat existența unui „atac fără precedent” la adresa independenței justiției și a decis apărarea independenței judecătorilor, în urma unei analize ample a declarațiilor publice, inițiativelor legislative, campaniilor mediatice și acțiunilor civice care au vizat sistemul judiciar începând din iulie 2025.
Decizia vine în contextul în care toate cele 239 de instanțe din România s-au întrunit în adunări generale. Potrivit CSM, 3.580 de judecători au denunțat, în unanimitatea adunărilor generale, „degradarea constantă a statului de drept în România prin încercarea susținută de subordonare a puterii judecătorești de către puterea politică”.
CSM: 98,6% dintre judecători, împotriva „subordonării” justiției
Procentul voturilor exprimate reprezintă 98,6% dintre judecătorii prezenți la adunările generale, respectiv 84% din totalul judecătorilor în funcție, conform precizărilor CSM. Judecătorii au abilitat Consiliul să facă demersuri naționale și internaționale pentru „restabilirea echilibrului specific statului de drept”.
În același timp, adunările generale au respins „ca inacceptabile” dispozițiile din propunerea legislativă privind salarizarea judecătorilor, susținând observațiile formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție și de CSM.
Hotărârea în cauză are 76 de pagini și descrie ceea ce CSM consideră a fi o campanie complexă împotriva puterii judecătorești, demarată în iulie 2025. Documentul menționează atacuri la adresa pensiilor și salariilor magistraților, acuzații publice privind corupția din sistem, proiecte legislative menite să modifice statutul judecătorilor, precum și presiuni asupra conducerii instanțelor. CSM susține că aceste acțiuni ar viza „schimbarea regulilor și a persoanelor aflate în funcții-cheie ale sistemului judiciar” și afectarea încrederii publice.
Guvernul și clasa politică, acuzate de presiune
Documentul CSM indică proiectele de modificare a statutului magistraților, inclusiv cele referitoare la salarizare și pensii de serviciu, ca element central al conflictului. Consiliul susține că aceste teme au fost instrumentalizate pentru a crea o imagine publică defavorabilă judecătorilor, percepuți ca beneficiari ai unor privilegii nejustificate.
CSM afirmă că noile inițiative privind pensiile de serviciu au fost promovate fără un dialog real cu sistemul judiciar, în timp ce proiectul de salarizare ar conduce la scăderi semnificative ale veniturilor și ar afecta independența judecătorilor. De asemenea, se face referire la inițiativa Guvernului demis prin moțiune de cenzură de a propune un proiect de lege privind salarizarea, deși un guvern demis ar trebui să se ocupe doar de acte administrative.
Un capitol distinct al hotărârii este dedicat materialului Recorder privind justiția, pe care CSM îl consideră un moment cheie în amplificarea percepției publice negative. Secția pentru judecători susține că filmul a indus ideea unei corupții sistemice, fără ca aceasta să fie confirmată ulterior. CSM invocă rapoarte ale Inspecției Judiciare și date de la Curtea de Apel București pentru a susține că acuzațiile privind schimbarea completurilor de judecată sau folosirea prescripției nu s-au confirmat în majoritatea cazurilor, modificările având cauze administrative sau legale.
CSM răspunde și acuzațiilor privind prescripția dosarelor penale
Referitor la prescripția răspunderii penale, tema amplu dezbătută în spațiul public, CSM subliniază că realitatea statistică este complexă. Consiliul a analizat 12.531 de dosare, cu 14.584 infracțiuni, unde procesul penal a încetat din cauza prescripției. Peste un sfert dintre cazuri prezentau prescripția împlinită înainte de ajungerea la instanță, iar unele dosare au fost trimise în judecată după predictibilitatea deciziilor CCR. CSM arată că faza de urmărire penală a reprezentat 73,48% din durata totală până la prescripție, iar faza de judecată 26,52%. Chiar și în cauzele în care s-a constatat prescripția, instanțele au dispus măsuri de recuperare a prejudiciilor în valoare de aproximativ 400 de milioane de euro.
Judecătorii reclamă agresivitate publică și riscuri la adresa familiilor lor, menționând instigări directe la infracțiuni grave pe rețelele sociale și manifestări în incinta instanțelor.
Hotărârea CSM enumeră numeroase reacții publice, postări, proteste și materiale de presă, inclusiv din partea unor politicieni, reprezentanți ai Guvernului, ONG-uri precum Declic, Corupția Ucide și Funky Citizens, precum și publicații precum Recorder și G4Media.
Un alt aspect abordat este deficitul de personal din sistemul judiciar, estimat la aproximativ 800 de judecători și 6.000 de grefieri. CSM acuză Guvernul de blocarea sau întârzierea concursurilor de recrutare, afectând direct funcționarea instanțelor și termenele de judecată.
Hotărârea Secției pentru judecători va fi comunicată instituțiilor europene, precum Comisia Europeană, Parlamentul European, Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni, și autorităților naționale, inclusiv Președintelui României și Guvernului.
Sursa: Stiripesurse.ro
