Balotești: Teren de 35 de hectare pentru un proiect controversat de 250 de milioane de euro, abandonat în ultimul moment
Comuna Balotești părea să devină scena unui proiect de anvergură, menit să răspundă unei nevoi acute din sistemul medical românesc, însă planurile s-au năruit neașteptat. În mijlocul unui scandal de proporții, terenul de 35 de hectare concesionat pentru construirea Spitalului Româno-American pentru Copii a rămas, în cele din urmă, doar o amintire, după ce investitorul s-a retras în mod abrupt.
Un proiect ambițios, cu rădăcini suspecte
Proiectul anunțat cu mare fanfară de autoritățile locale și naționale promitea o investiție de 250 de milioane de euro, menită să transforme România într-un centru de excelență în medicina pediatrică. În spatele inițiativei se află o asociație recent înființată, în 2024, cu sediul într-un apartament din București, după cum au dovedit investigațiile jurnalistice. Printre fondatorii acesteia se numără și George Doca, cunoscut pentru activitatea sa de predicator adventist și pentru implicarea în evenimente culturale transatlantice, în colaborare cu Ambasada României din SUA.
Doca mai are pe palmares și experiență politică, fiind fost membru în partidele PSD, PC și ALDE, precum și fost director al Institutului Limbii Române. În condițiile unui portofoliu atât de divers, implicarea sa în proiectul spitalului a ridicat unele semne de întrebare legate de transparența și intențiile reale din spatele acestei inițiative.
Teren concesionat fără clarificări asupra finanțării
La început, planul prevedea concesionarea a cel puțin 30 de hectare din comuna Balotești către asociație pentru o perioadă de 49 de ani. În timpul unei ședințe a consiliului local, membrii au fost uimiți de condițiile impuse, mai ales de dimensiunea terenului, dar și de motivul invocat de primar: „Identificarea unui teren de minim 30 hectare reprezintă condiția esențială pentru demararea proiectului. Suprafața trebuie să permită nu doar construcția spitalului, ci și extinderile viitoare ale campusului universitar, ale centrului de cercetare și ale zonelor dedicate familiilor”.
Deși s-au exprimat și divergențe, hotărârea a fost, totuși, aprobată cu majoritatea de 10 voturi din 17. În ciuda acestei decizii, planurile au fost aproape de eșec, după ce investitorul a decis să se retragă, motivând că nu mai dorește terenul concesionat. Înainte să se apese pe butonul de aprobarea finală, americanii aveau în vedere o redevență minimă de 2,25 lei pe metru pătrat anual – o sumă considerată mică, dar care, pe termen lung, putea fi o sursă semnificativă de venit pentru primărie.
Un proiect cu finanțare și justificare discutabilă
Documentele și studiile de oportunitate, bazate pe o scrisoare de intenție primită în noiembrie 2025, justificau nevoia de o astfel de investiție. „România nu deține un centru universitar pediatric complet integrat, capabil să combine tratamentul de înaltă performanță, cercetarea științifică și formarea continuă a profesioniștilor medicali. Proiectul răspunde exact acestei nevoi critice”, se preciza în documente.
Totuși, calitatea acestor argumente a fost pusă la îndoială, mai ales că suma de redevență anuală spera să fie de 2,25 de lei pe metru pătrat, o valoare care nu acoperea, în mod real, potențialul de profit sau cheltuielile de operare, mai ales pe o durată de aproape jumătate de secol. În plus, prevederile inițiale ofereau concesionarului trei ani de grație, în care nu era obligat să plătească redevența, pentru a avea timpul necesar să obțină toate actele și să înceapă construcția.
Ultimele evoluții: terenul revocat, investitorul dispărut
După expunerea acestor informații și după ce jurnaliștii au documentat întreaga procedură, hotărârile din consiliul local au fost supuse unor presiuni de imagine. În linii mari, s-au blocat toate procedurile, iar în luna februarie 2026, decizia de concesionare de atunci a fost anulată oficial. Investitorul, aparent dezamăgit de reacțiile publice și de eventualele presiuni, a decis să se retragă complet, refuzând să continue cu plata terenului sau cu proiectul.
Această situație scoate în evidență cât de vulnerabile pot fi proiectele de investiții mari în România, mai ales atunci când apar suspiciuni legate de transparență și de interese ascunse. În ciuda promisiunilor de modernizare a sistemului medical, lacunele administrative și aparentele influențe externe pot împiedica transformarea unui vis ambițios într-o realitate benefică pentru comunitate.
Pe măsură ce construcțiile și planurile s-au oprit, întrebarea rămâne: cine va risca din nou pentru un astfel de proiect, în condițiile unui proces atât de complicat și de controversat? În timp ce balotarea politică și administrativă continuă, comunitatea din Balotești rămâne în suspans, așteptând răspunsuri clare despre viitorul acestei zone, dar și despre modul în care astfel de proiecte pot fi gestionate cu mai multă transparență și responsabilitate.
