Conform Gândul: Scenariul unirii Moldovei cu România prinde contur la Bruxelles
Scenariul aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană prin unirea cu România circulă tot mai intens pe culoarele de la Bruxelles, în contextul declarațiilor repetate ale oficialilor moldoveni și europeni. De la începutul anului, mesajele unioniste au revenit regulat în spațiul public, alimentând discuțiile despre o potențială accelerare a procesului de integrare europeană pentru Chișinău.
Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a reiterat recent sprijinul Uniunii Europene pentru parcursul european al Republicii Moldova, menționând că viitorul european al țării este cert, iar forma în care acesta va fi atins depinde de decizia cetățenilor moldoveni. Ea a invocat exemplul Germaniei de Est, care prin reunificarea cu Republica Federală Germania s-a integrat în NATO și UE fără a îndeplini inițial toate condițiile.
Declarațiile comisarului european vin în completarea poziționărilor tot mai clare din partea autorităților de la Chișinău. Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, a vorbit despre reunificarea cu România ca un „plan B”, în cazul în care negocierile de aderare ar fi îngreunate după anul 2028. Președinta Maia Sandu a evocat, de asemenea, public, posibilitatea reunificării ca opțiune de rezervă pentru aderarea la UE, subliniind că autoritățile vor „lua în considerare alte opțiuni” dacă negocierile vor stagna.
Cristian Pîrvulescu: Unirea, un risc și o tactică politică
Politologul Cristian Pîrvulescu consideră că abordarea unionistă a liderilor de la Chișinău, devenită mai accentuată în acest an, este mai degrabă o strategie politică menită să pună presiune pe Uniunea Europeană. Potrivit analistului, acest subiect a fost intens mediatizat mai ales pe fondul obiecțiilor ridicate de Ungaria la începutul negocierilor de aderare, obiecții care acum par a fi ridicate.
Pîrvulescu este rezervat în privința realismului unui scenariu de unire, argumentând că sondajele de opinie arată o populație moldoveană împărțită în privința acestei opțiuni. El subliniază existența unei importante populații rusofone, care nu este de acord cu tendințele unioniste, și consideră că unirea ar reprezenta „un risc și o aventură” din cauza diferențelor acumulate de-a lungul timpului între cele două state.
Rusia, cel mai mare risc al unirii
Proximitatea Federației Ruse, considerată de Pîrvulescu un „imperiu care aspiră să redevină imperiu”, reprezintă, în opinia sa, cel mai mare risc asociat cu o eventuală unire. Într-o astfel de situație, Rusia ar putea interveni, având în vedere interesul său declarat față de populațiile de origine rusă din regiune.
În acest context, România a răspuns prin nominalizarea lui Eugen Tomac, un român născut în sudul Basarabiei, pentru o posibilă funcție de prim-ministru. Acest gest este interpretat de politolog ca un semnal subtil din partea României, în paralel cu declarațiile unioniste ale Maiei Sandu, care ar putea fi folosite ca o formă de presiune asupra statelor reticente din UE.
Progresele Republicii Moldova în procesul de aderare
Marta Kos a lăudat, de asemenea, progresele înregistrate de Republica Moldova pe calea integrării europene. Ea a apreciat eforturile guvernului de la Chișinău și s-a declarat optimistă cu privire la deschiderea primului cluster de negociere în luna iunie. Republica Moldova a primit statutul de țară candidată la aderarea la UE în iunie 2022, iar negocierile oficiale de aderare au fost lansate în iunie 2024. În prezent, autoritățile moldovene poartă discuții tehnice cu Comisia Europeană privind cele 6 clustere de negociere.
Sursa: Gândul
