Conform Gândul: Scenarii politice încâlcite: cine ar putea conduce România și de ce premierul Bolojan ar putea rămâne pe scaun
Parlamentul românesc se confruntă cu o dilemă greu de descifrat în ceea ce privește formarea unui viitor guvern. Deputatul USR, Claudiu NĂSUCI, a lansat vineri seară o analiză detaliată a posibilelor alianțe, sugerând că atât varianta unui cabinet minoritar PNL-USR-UDMR, cât și un executiv monocolor PSD ar eșua în a acumula voturile necesare în legislativ. În acest context, cel mai plauzibil scenariu, conform lui NĂSUCI, ar fi menținerea cabinetului condus de Nicolae BOLOMAN.
Calculul voturilor blocate în Parlament
Potrivit datelor prezentate de fostul ministru al Economiei pe pagina sa de Facebook, obținerea unui vot de încredere pentru o eventuală nominalizare a lui Sorin GRINDEANU ar necesita cel puțin 223 de voturi. Schema acestuia punctează contribuțiile de la PSD, o parte din PNL (cea care a votat „Vestea”), SOS, Minorități, UPR, PACE și independenți, ajungând la suma estimată. Pe de altă parte, pentru Siegfried MUREȘAN, viza ar fi de 198 de voturi, bazându-se pe un sprijin din partea PNL, USR, UDMR, Minorități, PACE și independenți. Ambele calculuri demonstrează deficitul de parlamentari, indicând dificultatea reală în coagularea unor majorități stabile pentru noile propuneri de premieri.
Claudiu NĂSUCI subliniază că în politică interesul personal dictează acțiunile partidelor. PNL și USR, deja implicate în actualul cabinet, nu au un motiv clar să părăsească o poziție guvernamentală. PSD, în schimb, ar putea să nu susțină un guvern din care nu face parte, iar AUR ar putea urmări cu interes alegeri anticipate pentru a-și spori reprezentarea parlamentară. Această dinamică a intereselor convergente și divergente pare să zugrăvească un tablou al blocajului politic.
Beneficiile unei stabilități administrative, dincolo de politică
Menținerea actualului executiv, chiar și în condițiile sale, ar putea aduce avantaje concrete pentru România, argumentează Claudiu NĂSUCI. Principalul beneficiu ar fi limitarea posibilității de a recurge la ordonanțe de urgență sau la asumări de răspundere pentru modificarea legislației, în special în ceea ce privește creșterea taxelor și a cheltuielilor bugetare. Un guvern obligat să treacă prin dezbaterea parlamentară, în loc să impună decizii prin acte normative rapide, ar funcționa mai aproape de standardele democratice europene, conform opiniei deputatului. Această procedură normală ar asigura o mai mare transparență și predictibilitate, departe de practicile apreciate ca fiind mai degrabă abuzive în contextul creșterilor fiscale.
Astfel, situația actuală, deși poate genera discuții politice aprinse și incertitudine pe scena publică, ar putea fi interpretată ca o perdea de protecție împotriva unor decizii economice pripite sau contraproductive. Stabilizarea administrativă, chiar prin menținerea unui guvern care nu poate legifera „din pix”, pare a fi, pentru moment, opțiunea cea mai puțin problematică pentru direcția economică a țării.
Sursa: Gândul
