Rusia continuă ofensiva sa împotriva libertății de exprimare online, impunând restricții progresive asupra platformei de mesagerie Telegram, în cadrul unui amplu proces de consolidare a controlului asupra internetului. Decizia, oficial anunțată de Agenția rusă de supraveghere a telecomunicațiilor, Roskomnadzor, vine pe fondul unei campanii mai largi de restricționare a accesului la serviciile digitale deținute de companii străine, în contextul tensiunilor geopolitice și al eforturilor de cenzură internă.
Rusia acuza Telegram de nesupunere și de utilizare în scopuri infracționale
Potrivit unui comunicat oficial, autoritățile ruse susțin că Telegram nu a luat măsurile necesare pentru a preveni utilizarea platformei în activități ilegale, inclusiv terorism și frauda online. Roskomnadzor acuză platforma de încălcarea flagrantă a legislației naționale, în ciuda faptului că fondatorul Telegram, Pavel Durov, are dublă cetățenie ruso-franceză și a fost mereu privit cu suspiciune de autoritățile din Moscova.
Decizia de a restricționa treptat accesul la Telegram a fost anunțată cu scopul „de a proteja cetățenii și de a asigura respectarea cadrului legal intern”. Măsurile vor fi aplicate pe parcurs, în încercarea de a limita răspândirea informațiilor considerate periculoase sau contrare intereselor statului.
Contextul de represiune digitală în Rusia
Telegram, lansat în 2013 de Pavel Durov, a devenit rapid unul dintre cele mai populare servicii de mesagerie în Rusia, alături de WhatsApp. Însă, din ianuarie 2023, utilizarea WhatsApp a fost aproape complet blocată, ca parte a unui efort de control total asupra comunicațiilor digitale. Începând din vara anului trecut, autoritățile de la Moscova au restricționat deja apelurile audio și video de pe platformele deținute de companii străine, încercând să limiteze comunicarea online pentru opozanți și utilizatori obișnuiți.
Rușii susțin că aceste măsuri sunt justificate de preocupările privind utilizarea acestor aplicații de către serviciile ucrainene pentru recrutare și sabotaj, acuzații frecvent invocate pentru justificarea controlului. În plus, în numele combaterii escrocheriilor și fraudelor, mediul digital a devenit un teren unde statul intenționează să-și impună propria legislație, chiar și pe platforme considerabile pentru exprimarea opiniei critice.
Mașinăria de cenzură se intensifică
Decizia de a restricționa progresiv Telegram se înscrie într-un proces mai amplu de sugrumare a libertății de exprimare în Rusia. În ultimele luni, autoritățile au permis accesul doar prin utilizarea VPN-urilor la platforme precum YouTube, care poate fi accesibil oficial doar din 2024 dacă nu este protejat. În același timp, Facebook și Instagram, considerate podiumuri ale discursului liber și ale activismului digital, sunt oficial interzise și declarate „extremiste”, fiind blocate complet încă din 2022.
Președintele Vladimir Putin a sancționat recent o legislatură care incriminează căutările online de conținut considerat „extremist”, iar promovarea VPN-urilor a fost interzisă pentru a spori controlul asupra informației și a evita o posibilă deschidere către vocele critice. Astfel, Rusia avansează către o formă de autocrație digitală, în care spațiul de libertate online se restrânge tot mai mult, permițând doar ceea ce oficialii consideră „sigur” și conform „interesului public”.
Viitorul libertății de exprimare online în războiul informațional
Pe măsură ce autoritățile ruse și-au consolidat controlul asupra digitalului, Telegram a rămas, pentru moment, una dintre ultimele platforme relativ accesibile pentru vocalizarea pozițiilor critice și pentru organizarea protestelor. Însă, deciziile recente indică o direcție clară: înăsprirea cenzurii și reducerea la minimum a spațiului liber de exprimare.
Perspectivele pentru libertatea de comunicare în Rusia par tot mai gri, în condițiile în care Moscova încă înaintează pe drumul unei autocrații digitale stricte. În timp ce lumea devine tot mai conștientă de aceste evoluții, întrebarea rămâne dacă autoritățile vor reuși, sau nu, să își păstreze controlul absolut asupra discursului online, în condițiile în care cetățenii încep tot mai mult să caute modalități alternative de a se informa și de a comunica în ciuda cenzurii stricte.
