Rusia pierde rapid influența în Caucazul de Sud: Armenia caută alternative în energie
Rusia își vede o parte din influența tradițională în Caucazul de Sud sfârșind, în special în relația cu Armenia, amidierile recente care marchează o orientare spre Statele Unite. Eforturile Moscovei de a-și menține controlul asupra coridorului Zangezur, o rută strategică, au fost întârziate, iar Armenia conștientizează din ce în ce mai mult necesitatea diversificării partenerilor internaționali, în special în domeniul energiei nucleare.
Parteneriatele în domeniul energiei nucleare: o premieră pentru Armenia
Recent, în timpul vizitei vicepreședintelui american J.D. Vance la Yerevan, au fost formalizate negocierile pentru un acord de cooperare civilă în domeniul energiei nucleare între Armenia și Statele Unite. Acest „Acord 123” este esențial, oferind un cadru legal pentru schimbul de tehnologii și informații nucleare conform standardelor internaționale de neproliferare.
Această schimbare vine în urma constatării că vechiul parteneriat cu Rusia, reprezentat prin compania Rosatom, a devenit insuficient. După războiul din Nagorno-Karabakh, Armenia a început să exploreze alternative ai căror parteneri mai de încredere s-ar putea dovedi a fi din Occident. Potrivit datelor oficiale, centrala nucleară Metsamor, care produce 40% din energia țării, se va închide definitiv în 2036, iar fără un plan de înlocuire, Armenia s-ar putea confrunta cu o criză energetică.
“Fără o nouă unitate nucleară, viitorul energetic al Armeniei este compromis,” a declarat un expert în energie nucleară local.
Vocea Moscovei: reacții și perspective întunecate
În replică, Ministerul de Externe al Rusiei a susținut că nu există alternative viabile la propunerile sale pentru construirea unei noi unități nucleare. Este clar, însă, că Rusia a pierdut inițiativa în fața unui parteneriat american în expansiune. Mikhail Galuzin, viceprim-ministrul rus, a încercat să asigure că specialiștii nucleari din ambele țări provind din aceeași „școală sovietică” și pot colabora eficient. În realitate, această afirmație reflectă o distanțare tot mai mare între Yerevan și Moscova.
Pashaian a recunoscut public că, deși nu au acționat împotriva Rusiei, interesele Armeniei s-au schimbat semnificativ. “Vom acționa în beneficiul Armeniei,” a adăugat acesta, reflectând o orientare tot mai pro-occidentală.
Decizii strategice și schimbări de paradigme
Această nouă direcție nu doar că schimbă peisajul energetic al Armeniei, dar ar putea avea implicații geopolitice pe termen lung. Investiția totală estimată în noul parteneriat cu Statele Unite se ridică la 9 miliarde de dolari. Nici Rosatom, nici alte companii rusești nu pot concura cu aceste cifre.
Moscova, pe de altă parte, nu poate ignora pierderile teritoriale și influența tot mai scăzută în regiune. Odată cu deteriorarea relațiilor, Armenia a început chiar să își regândească infrastructura feroviară, excluzând Rusia din proiectele viitoare importante.
Cu toate acestea, șansele ca Rusia să recâștige influența sunt minime. Pe fondul ineficienței percepute în gestionarea crizei din Nagorno-Karabakh și a eforturilor vânzătoare, Armenia se îndreaptă spre un parteneriat solid cu Statele Unite, searchând astfel să asigure nu doar securitate, ci și stabilitate energetică.
Într-o lume în care alianțele se schimbă rapid, Armenia pare să trădeze o reticență crescândă față de fostul său protector, Moscova, punând în mod clar propriile sale interese pe primul loc. Această evoluție marcază nu doar un nou capitol în istoria energetică a Armeniei, ci și o schimbare profundă în echilibrul de putere din Caucazul de Sud.
