Regiunea Pădurea Băneasa reacționează la decizia Ministerului Mediului de a demolat o parte din infrastructură, într-un context pus sub semnul controversei legale și al intereselor imobiliare. La centrul disputei se află un drum forestier despre care autoritățile regii Romsilva susțin că nu ar fi o construcție recentă, ci o infrastructură moștenită din perioada comunistă, ilegal de omisă din documentele oficiale de-a lungul anilor. În timp ce Ministerul Mediului cere demolarea și readucerea terenului la starea inițială, Romsilva invocă acte din urmă cu jumătate de secol pentru a-și susține poziția.
Conflict juridic și istoria drumului forestier
Raportul Corpului de Control al Ministerului Mediului a adus în prim-plan o serie de constatări dureroase pentru autorități: lucrări realizate fără documentație legală și acces neautorizat pe un segment de drum forestier, de-a lungul a peste 1,5 kilometri. Inspectorii au impus măsuri drastice, printre care demolarea construcțiilor, recuperarea prejudiciului și reîmpădurirea zonei, argumentând că drumul nu ar fi fost niciodată legalizat sau înregistrat ca fiind parte a domeniului public.
Contrastul e cu poziția Romsilva, care aduce în discuție documente emise în 1972, justificând astfel existența drumului în bază legală. Potrivit reprezentanților regiei naționale, drumul D66 F002, folosit și în prezent, a fost dat în folosință oficial în 1974, fiind inclus în amenajamentele silvice din anii ’70 și ’80, ca “aleea modernizată pentru vehicule” și “drum forestier și de agrement”. Aceasta în ciuda faptului că în ultimele decenii, documentele de planificare silvică au marcat, voluntar sau nu, dispariția aparentă a piesei de infrastructură din hărți, o eroare care a fost recunoscută abia în 2020.
Legislație, conflicte birocratice și controverse de proprietate
Romsilva susține că drumul nu a fost retrocedat și se află clar în proprietatea publică a statului, fiind administrat de Ocolul Silvic București. Înăuntrul acestor argumente stă și mențiunea că, deși oficialitatea legislativă veche invocată pare să aducă un sprijin ferm, conflictul juridic a fost alimentat de o “eroare materială” în actele de amenajare silvică, fără ca până acum să se fi găsit o soluție definitivă.
La nivel practicat, întreaga dispută s-a acutizat în ultimii ani, când Ministerul Mediului a cerut readucerea terenului la stare inițială, inclusiv prin reîmpădurire, ceea ce ar împiedica orice formă de utilizare vehiculată anterior de cartierul Greenfield, dezvoltat pe terenul în vecinătate. Reprezentanții comunității și dezvoltatorii imobiliari susțin că drumul este vital pentru circulația și siguranța locuitorilor. În același timp, instanțele au respins cererile grupărilor de mediu de suspendare a contractului de utilizare, lăsând totuși deschisă posibilitatea ca terenul să fie reglementat legal în viitor.
Impactul asupra cartierului Greenfield și perspectiva viitoare
Contradicțiile legale și interesele imobiliare dau naștere unei situații complexe, cu implicații majore asupra dezvoltării zonei și asupra mediului. Drumul, care servește mii de locuitori, devine simbolul unei lupte între legalitate, interese economice și protejarea naturii. Reacțiile comunității și ale specialiștilor în mediu sunt divizate, iar autoritățile rămân în așteptarea unor decizii finale, în contextul în care dezbaterea legată de drepturile asupra terenurilor forestiere și de modul de administrare a pădurilor devine tot mai acută în peisajul urban din București. În timp ce procesul de reformare legală continuă, situația rămâne incertă, iar viitorul zonei depinde de rezultatul unei bătălii legislative și politice care durează deja de ani de zile.
