Conform Libertatea: Românii au cheltuit aproape 4,9 miliarde de euro în străinătate în primele șase luni ale anului 2026, generând un deficit de 2,5 miliarde de euro din turismul intern. Datele publicate de Banca Națională a României (BNR) relevă o creștere semnificativă a cheltuielilor românilor peste hotare, în timp ce sectorul turistic intern se confruntă cu dificultăți accentuate.
De ce preferă românii destinațiile externe?
Unul dintre principalii factori care alimentează această tendință este diferența de prețuri percepută de consumatori. Adrian Codirlașu, economist, explică faptul că, în multe cazuri, serviciile turistice oferite în afara țării sunt mai avantajoase financiar. „Scăzându-ne veniturile, automat trebuie să ne optimizăm bugetul pe care-l avem. Și cum sunt, probabil, prețuri mai mici în alte țări, sunt la Bulgaria sau Grecia. Unde, probabil, găsim calitate mai bună la prețuri mai mici”, afirmă Codirlașu. Aprecierea leului în termeni reali contribuie, de asemenea, la accesibilitatea anumitor produse și servicii din străinătate.
Infrastructura deficitară a României reprezintă o altă barieră semnificativă. Drumurile nemodernizate și lipsa conectivității rapide fac călătoriile interne mai puțin atractive și mai consumatoare de timp. „De ce aș pierde jumătate de zi să mă duc pe Valea Prahovei, doar pe drum, când pot lejer să mă duc în Bulgaria, în mult mai puțin timp?”, subliniază Codirlașu.
Impactul reducerii voucherelor de vacanță
Eliminarea beneficiilor financiare asociate voucherelor de vacanță pentru turismul intern a avut un impact negativ major, conform lui Dan Anghelescu, membru al Consiliului Director al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT). „Lucrurile erau proaste, dar nu dezastruoase înainte de reducerea voucherelor. Acum, însă, vedem clar o migrare a turiștilor spre alte țări”, declară Anghelescu. Această decizie a determinat o parte din turiști să caute alternative mai convenabile în străinătate.
Dorința românilor de a explora noi experiențe
Pe lângă motivele financiare, românii sunt motivați de dorința de a experimenta peisaje și culturi diferite, pe care țara nu le poate oferi în mod egal. „Vrei să vezi măcar o dată în viață Luvru, Versailles, Schonbrunn. Unii vor să stea mai liniștiți, alții vor să meargă cu iahtul. Vibe-ul din insule nu le găsești peste tot”, explică Anghelescu. Destinații precum Grecia, Thailanda sau alte zone exotice oferă experiențe unice, greu de replicat în interiorul granițelor naționale.
Promovarea internațională insuficientă a României este, de asemenea, o problemă critică. În timp ce alte țări investesc masiv în campanii de marketing turistic, România rămâne în urmă. „Problema e că, la nivel de guvern și de Ministerul Turismului, nu dezvoltăm incoming. Nu aducem suficienți de mulți turiști străini în România să le arătăm ce nu au ei”, subliniază Anghelescu. Atracții precum mănăstirile din Bucovina, Maramureșul tradițional sau Castelul Peleș ar putea genera un interes sporit prin campanii de promovare adecvate, care necesită însă un buget consistent și o echipă dedicată. „Noi numai așa putem să compensăm. Altfel, este o bătălie pierdută”, adaugă el.
Lipsa integrării evenimentelor locale într-o strategie națională de promovare, precum Târgul de Crăciun din Craiova, limitează potențialul turistic. Centralizarea calendarului de evenimente și o colaborare mai strânsă între autoritățile locale și naționale, cu implicarea organizațiilor de management al destinației (OMD), ar putea îmbunătăți vizibilitatea internațională.
Consecințele lipsei turiștilor se resimt direct asupra economiei locale. Hotelurile și restaurantele sunt forțate să își ajusteze standardele pe fondul creșterii costurilor operaționale. „Discutăm despre gaz, curent, salarii. Vinzi, nu vinzi, tu ai niște cheltuieli mari pe zi pe care trebuie să le acoperi”, explică Anghelescu. Multe unități de cazare mici, în special pe Valea Prahovei, sunt deja scoase la vânzare. Reprezentantul ANAT avertizează: „Dacă nu investim în promovare și infrastructură, vom pierde această bătălie”.
Sursa: Libertatea
