fondurile PNRR, se mobilizează pentru a respecta jaloanele de reformă. Dragoș Pîslaru, ministrul Fondurilor Europene, a declarat că eșecul este practic exclus, având în vedere penalitățile potențiale și angajamentul instituțional. Declarațiile vin într-un moment crucial, în care țara se confruntă cu termene limită critice pentru îndeplinirea angajamentelor asumate.
Coordonare strictă între ministere pentru evitarea întârzierilor
Guvernul urmărește o coordonare mult mai eficientă între ministere pentru a asigura respectarea termenelor. Ministrul Pîslaru a explicat că a avut deja loc o ședință la nivel înalt, condusă de premierul Ilie Bolojan, unde au fost stabilite măsuri concrete. Fiecare minister a primit sarcini specifice și termene clare, cu scopul de a preveni întârzierile din trecut.
„Având în vedere penalitatea potențială pentru aceste reforme, nu există un scenariu prin care aceste reformă să nu fie îndeplinite”, a subliniat ministrul. Întâlnirea de lucru, prezidată de Prim-ministru, a subliniat importanța respectării calendarului de implementare. Ministerul se concentrează pe anticiparea eventualelor blocaje birocratice, mai ales în cazul modificărilor legislative. Autoritățile au o imagine clară asupra procesului de reformă. Monitorizarea va fi bilunară, pentru a asigura respectarea planului.
Riscul pierderii a 4 miliarde de euro
România riscă să piardă o sumă considerabilă de bani, având în vedere deficitul bugetar ridicat. Guvernul a analizat, într-o ședință recentă, sumele care ar putea fi plătite dacă nu sunt îndeplinite jaloanele din PNRR. Acestea includ penalizări maxime pentru diverse proiecte, precum schimbarea modului de administrare a apei, instalarea de energii regenerabile, sau reforma pieței de energie electrică.
Printre jaloanele critice se numără cele legate de tranziția energetică, cum ar fi instalarea de capacități de energie regenerabilă, precum și proiecte de stocare a energiei. De asemenea, sunt vizate reforme în domeniul hidrogenului din surse regenerabile și decarbonizarea sectorului încălzirii și răcirii. Penalizările maxime potențiale variază de la zeci de milioane la aproape un miliard de euro pentru nerespectarea țintelor.
În ciuda provocărilor, ministrul Investițiilor a anunțat că România ar urma să primească integral cererea de plată 4 din PNRR, în valoare de aproximativ 3 miliarde de euro.
Sursa: Gândul
