Inteligența artificială, departe de a mai fi un concept rezervat laboratorilor din Silicon Valley, a devenit parte integrantă a vieții de zi cu zi. De la deciziile financiare și medicale, până la modul în care ne informăm pe rețelele sociale, aceste tehnologii influențează în mod subtil, dar profund, modul în care percepem și interacționăm cu lumea. Cu toate acestea, această rapidă integrare ridică întrebări serioase despre transparență, responsabilitate și riscurile asociate.
### Algoritmi în social media: manipulare și dezinformare
Platformele de social media sunt un exemplu elocvent al impactului AI asupra societății. În zilele noastre, un utilizator nu mai controlează în totalitate conținutul vizualizat. Pe Facebook, o mare parte din materialele afișate sunt generate de algoritmi, adesea dincolo de cunoașterea directă a utilizatorului, care preiau conținut de la pagini pe care aceștia nu le urmăresc. TikTok, în schimb, analizează fiecare interacțiune, de la vizualizări până la like-uri și comentarii, pentru a crea “bule informaționale” personalizate, ce limitează expunerea la perspective diferite.
„Social media nu mai este o piață liberă de idei, ci un spațiu filtrat de algoritmi care pot amplifica dezinformarea, radicaliza opinii sau manipula emoții. Fără reguli clare, nimeni nu știe ce decizii iau acești algoritmi”, avertizează deputatul Andrei Baciu.
Această situație atrage după sine riscuri majore, precum răspândirea știrilor false și polarizarea opiniei publice, într-un spațiu care ar trebui să fie un catalizator pentru dialog și schimb de idei. În lipsa unor reguli clare și a unei monitorizări stricte, aceste platforme pot deveni arme eficiente pentru manipulare și dezinformare.
### Decizii automatizate cu consecințe asupra vieții cotidiene
Utilizarea inteligenței artificiale în domeniul financiar și al resurselor umane este, de asemenea, în plină expansiune, aducând atât beneficii, cât și pericole. În sectorul bancar, sistemele AI analizează volume uriașe de date pentru a decide acordarea sau refuzul creditelor, însă acest proces adesea se face fără transparență. Există riscul ca algoritmii să discrimineze anumite categorii sociale pe criterii de gen, vârstă sau etnie, fără ca persoanele afectate să poată contesta deciziile.
În recrutare, candidații sunt evaluați adesea de către algoritmi capabili să analizeze rapid CV-urile, dar studiile demonstrează că sistemele de screening favorizează anumite grupuri, discriminând altele, chiar și atunci când calificările sunt egale. În domeniul sănătății, AI derulează proiecte pentru detectarea precoce a unor boli grave, precum cancerul pulmonar, dar există temeri legate de decizii netransparente în procesul de triaj sau prioritizare a tratamentelor, unde lipsa implicării umane poate duce la erori majore.
„În lumea AI, prezența unui ‘human in the loop’ devine esențială. Tehnologia trebuie să sprijine decizia umană, nu să o înlocuiască fără responsabilitate”, subliniază Baciu.
### România, întârziere în reglementare și potențial de dezvoltare
Deși tehnologia avansează rapid, România pare să fi rămas în urmă în fața acestei revoluții digitale. Regulamentul european privind inteligența artificială a intrat în vigoare din august 2024, însă autoritățile române nu au făcut încă pași concreți pentru a implementa și monitoriza aceste reglementări. Termenul pentru desemnarea autorității și a cadrului de reglementare a fost depășit, iar pentru moment, țara noastră nu are un mecanism clar în domeniu.
„Alte state au acționat rapid. Spania a creat prima agenție de supraveghere AI din UE, Italia a adoptat o lege națională dedicată, iar Germania are o comisie parlamentară cu atribuții explicite. România nu își permite să rămână spectator”, avertizează Baciu.
Totuși, România dispune de un avantaj strategic major: o forță de muncă IT numerosă și bine pregătită, cu zeci de mii de specialiști în AI și machine learning, precum și un potențial energetic considerabil pentru dezvoltarea infrastructurii necesare. În acest context, propunerile pentru o comisie parlamentară dedicată tehnologiei AI, cu mandate clare în evaluarea legislației europene și monitorizarea riscurilor, pot reprezenta un pas important pentru consolidarea poziției României pe noua hartă globală a tehnologiei.
Andrei Baciu subliniază că „scopul principal este protejarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor în era AI. Nu vorbim despre blocarea inovației, ci despre asigurarea unei direcții sigure, responsabile și centrate pe oameni”. În aceste condiții, adoptarea unui cadru legislativ solid și matur nu doar că va proteja interesele cetățenilor, ci va și valore pentru dezvoltarea unui ecosistem de inovație sănătos, în care tehnologia să servească în mod responsabil și transparent interesele societății.
