Conform România TV: România solicită convocarea Consiliului de Securitate ONU după incidentul cu drona rusească
Bucureștiul a cerut o reuniune a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite (ONU) ca răspuns la incidentul în care o dronă rusească a explodat pe un bloc de apartamente din Galați. Ambasadorul României la ONU, Cornel Feruță, a confirmat că solicitarea a fost făcută în baza articolelor 34 și 35 din Carta ONU. Aceste articole reglementează rolul Consiliului în situații care ar putea amenința pacea și securitatea internațională.
Reacția ONU și implicațiile internaționale
Conform lui Cornel Feruță, intruziunea dronei și explozia acesteia într-o zonă populată sunt considerate încălcări grave ale Cartei ONU și ale dreptului internațional. Reuniunea Consiliului de Securitate a fost programată pentru ora 22:00, ora României, la New York. La această ședință, România va fi reprezentată de ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu. Articolul 34 din Carta ONU prevede că, „Consiliul de Securitate poate ancheta orice diferend sau orice situaţie care ar putea duce la fricţiuni internaţionale sau ar putea da naştere unui diferend, în scopul de a stabili dacă prelungirea diferendului sau situaţiei ar putea pune în primejdie menţinerea păcii şi securităţii internaţionale.” Articolul 35 permite oricărui stat membru ONU să atragă atenția Consiliului de Securitate asupra oricărei situații menționate în articolul 34.
Ancheta confirmă originea rusească a dronei
Președintele României, Nicușor Dan, a confirmat, pe baza investigațiilor, că drona care a lovit blocul din Galați este de proveniență rusească. Potrivit șefului statului, specialiștii români au stabilit fără echivoc că aparatul de zbor prăbușit în 29 mai este o dronă militară rusească Geran-2. Nicușor Dan a subliniat că „Faptul că un astfel de aparat a lovit un bloc de locuințe din România, provocând răniți și pagube materiale, este de o gravitate deosebită, iar singurul responsabil este Rusia.” Acesta a mai adăugat că rezultatele anchetei vor fi comunicate aliaților și structurilor competente din NATO și UE.
Măsuri de securitate și consolidarea relațiilor bilaterale
România a decis să nu activeze Articolul 4 al NATO, care prevede consultări între aliați în cazul în care securitatea este considerată amenințată. Autoritățile române consideră că acest instrument este perceput frecvent ca un pas premergător activării Articolului 5 și că eficiența sa s-a diminuat în timp. Bucureștiul este interesat, mai degrabă, de obținerea unor măsuri concrete de sprijin și descurajare. România va continua să acționeze împreună cu partenerii săi pentru consolidarea securității la frontiera estică a Alianței și pentru protejarea cetățenilor săi.
Sursa: România TV
