Conform Observator: România se pregătește să depună a cincea cerere de plată pentru fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de 2,84 miliarde de euro, din care 1,65 miliarde euro reprezintă granturi și 433 milioane euro împrumuturi. Anunțul a fost făcut de ministrul Marcel Boloș, care a precizat că această cerere, penultima din cele prevăzute în PNRR, include 75 de ținte și jaloane îndeplinite, dintre care 21 sunt reforme și 54 investiții.
Absorbția fondurilor nerambursabile ajunge la 78%
Odată cu depunerea acestei cereri, absorbția fondurilor nerambursabile din PNRR ar urma să crească de la 66% la 78%. Astfel, România va fi solicitat peste 10,6 miliarde de euro din totalul de 13,57 miliarde de euro alocați pentru granturi. Această evoluție survine în urma negocierilor purtate cu Comisia Europeană, care au permis păstrarea separată a cererilor de plată numărul 5 și 6.
Separarea celor două cereri a permis României să avanseze cu suma solicitată prin cererea 5, care se ridică la peste 10 miliarde de euro. Diferența rămasă de discutat pentru a cincea cerere de plată este de aproximativ 2,58 miliarde de euro.
Proiecte majore, aproape finalizate
Printre investițiile semnificative care urmează să fie decontate prin PNRR se numără finalizarea celor cinci spitale finanțate din granturi. De asemenea, în ceea ce privește infrastructura de transport, două segmente ale autostrăzii A7 au intrat deja în procesul de recepție, iar pentru un al treilea segment se anticipează finalizarea documentației înainte de sfârșitul lunii august.
În sectorul feroviar, proiectele considerate „quick wins” au fost bifate conform noilor înțelegeri. Pentru segmentele feroviare ale căror obiective au fost renegociate de la kilometri la valori în plată, România se află în grafic pentru recuperarea fondurilor. Ministrul Marcel Boloș a estimat că riscul de a pierde investiții din PNRR este în prezent „mai degrabă marginal”.
Reforme în curs de finalizare și atenție la decarbonizare
În paralel cu investițiile, mai multe reforme sunt în stadii avansate de implementare. Legea hidrogenului se află în dezbatere în Parlament, iar legea salarizării este în faza finală de redactare. Un punct de maximă atenție este proiectul referitor la decarbonizare, unde ministrul a subliniat necesitatea respingerii unui amendament specific pentru a evita apariția unor probleme în legătură cu cererea finală de plată.
Sursa: Observator
