Conform Libertatea: România se confruntă cu un fenomen îngrijorător: numeroase instituții cheie funcționează pe bază de interimat, depășind cu mult termenele legale pentru numirea conducătorilor permanenți. Această situație, alimentată de blocaje politice și tergiversări legislative, afectează stabilitatea și eficiența unor domenii esențiale, de la guvernare la protecția drepturilor cetățenilor și siguranța națională.
Cel mai vizibil interimat este cel al Guvernului, condus de Ilie Bolojan și cei 12 miniștri și vicepremieri. Aceștia asigură, teoretic, conducerea țării după moțiunea de cenzură din 5 mai. Amânarea desemnării unui nou premier de către Președintele Klaus Iohannis și incapacitatea partidelor parlamentare de a forma o majoritate au condus la cel mai lung guvern interimar din istoria postdecembristă a României.
Situații similare se regăsesc și la nivelul Societății Române de Televiziune (SRTv) și Societății Române de Radiodifuziune (SRR). Deciziile recente privind dizolvarea consiliilor de administrație ale ambelor instituții, din cauza nerespectării legii la numirea membrilor, au lăsat la conducerea operativă, ca interimari, pe Adriana Săftoiu la SRTv și Robert Schwartz la SRR. Aceștia vor asigura activitatea curentă până la o nouă nominalizare și vot în Parlament.
Mandate expirate și instituții blocate
Problema mandatelor expirate nu se limitează la instituțiile audiovizualului public. La Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), șase din cei unsprezece membri au mandatele expirate încă din iulie 2025. O tentativă de numire în luna martie a eșuat din cauza unei retrageri a votului din partea PSD, motivată de opoziția față de o altă nominalizare. Această situație pune pe butuci activitatea CNCD, în timp ce, conform unor înțelegeri anterioare, Iulia Popovici ar fi trebuit numită președinte din partea USR.
O situație bizară se conturează și la instituția Avocatului Poporului. Renate Weber se află la conducerea instituției de doi ani și două luni peste expirarea mandatului său de cinci ani. Legea îi permite să asigure interimar funcția până la o nouă numire, însă aceasta întârzie să apară. Numirea noului Avocat al Poporului a fost inclusă în valul de schimbări politice din martie, dar s-a blocat din cauza opoziției PSD față de propunerea USR.
La Consiliul Concurenței, Bogdan Chirițoiu a depășit deja cu două luni finalul celui de-al treilea mandat la conducerea instituției, care s-a încheiat pe 13 iulie. Prin urmare, și aici activitatea este asigurată de o conducere interimară, condusă chiar de cel al cărui mandat a expirat.
Serviciile de informații, fără șef civil
Serviciul Român de Informații (SRI) se confruntă cu o situație deosebită, fiind condus, în prezent, fără un director civil numit pe termen lung. Eduard Hellvig și-a anunțat demisia din funcția de director al SRI pe 3 iulie 2023, după opt ani petrecuți în fruntea instituției. Inițial, Președintele Iohannis a delegat responsabilitatea desemnării unui nou șef civil viitorului președinte, însă, după mai bine de trei ani, această numire nu a fost făcută. Deși Președintele Iohannis a declarat în repetate rânduri că analizează mai multe nume, niciun candidat nu a fost propus oficial. Blocajul politic actual pare să fi temperat și mai mult președintele în a înainta o propunere, având în vedere că aceasta necesită votul Parlamentului pentru a fi validată.
Sursa: Libertatea
