Conform Observator: România riscă să piardă 770 de milioane de euro din PNRR dacă un proiect de lege vital pentru sistemul bugetar nu este adoptat luna aceasta. Acesta este motivul principal al tensiunilor care au dus la proteste în domeniile Sănătății, Educației, dar și în administrațiile locale.
Tensiuni politice pe legea salarizării bugetare
Partidul Social Democrat a anunțat explicit că nu va susține proiectul de lege în forma actuală, invocând nemulțumirile sindicatelor din Sănătate și Învățământ. Alexandru-Mihai Ghigiu, deputat PSD, a declarat: „Pe acea formă a legii, dacă nu i se vor aduce amendamente și mai ales tot ceea ce au spus sindicatele din Sănătate, Învățământ, diferite categorii, din punctul nostru de vedere nu poate fi susținut acel proiect inițial. Partidul Social Democrat nu îl susține”.
Pe de altă parte, senatorul USR Ștefan Pălărie a subliniat gravitatea situației: „Dacă ajungem să facem chestiunea asta fără să înțelegem că avem niște plafoane dure atunci acel scenariu devine o catastrofă”.
Promisiuni de creșteri salariale pentru bugetari
În ciuda opoziției politice, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a prezentat o perspectivă diferită. El a anunțat că fondul de salarii a crescut de la opt la 12 miliarde de lei în urma negocierilor cu oficialii Comisiei Europene. Potrivit ministrului, doi din trei bugetari vor beneficia de o creștere a veniturilor după adoptarea legii. „Anumite componente salariale cu care erați obișnuiți, cum ar fi sporuri, poate că au fost desființate, dar pe ansamblu, pentru că au fost incluse în salariile de bază, aveți parte de creșterea venitului salarial”, a explicat Dragoș Pîslaru.
Negocieri pentru formarea unui nou Guvern
Pe lângă aspectele legate de salarizarea bugetară, discuțiile politice vizează și formarea unui nou Guvern. Nicușor Dan, primarul General al Capitalei, a confirmat că va purta discuții cu liderii politici pe această temă. Surse politice indică o posibilă colaborare între PSD, UDMR și disidenți din PNL pentru formarea unui nou cabinet la începutul lunii septembrie. La această formulă s-ar putea alătura minoritățile naționale, parlamentarii neafiliați și grupurile suveraniste PACE și UpR.
O altă variantă vehiculată pe scena politică este cea a unui guvern tehnocrat, o soluție pe care liderii PNL ar agrea-o. În acest scenariu, s-ar dori ca pozițiile de prefecți, secretari de stat și șefi de agenții teritoriale să fie ocupate de persoane fără afiliere politică.
Puncte de vedere diferite asupra viitorului Guvern
Reprezentanții USR continuă să susțină un Guvern minoritar rotativ, dar resping categoric o pornire a acestui proces printr-un „premiu acordat PSD-ului care a dărâmat Guvernul”. Ștefan Pălărie a menționat: „Continuăm să credem că o formă de Guverne minoritare rotative este pasul, dar sub nicio formă nu poate începe cu un premiu acordat PSD-ului care a dărâmat Guvernul. Avem o propunere de premier, dl Siegfried Mureșan. Deci, în continuare, scenariul rămâne pentru noi valabil”.
Președintele Klaus Iohannis a precizat că va desemna un premier doar atunci când va fi convins că acesta dispune de o majoritate solidă în Parlament pentru a trece de votul Legislativului.
Sursa: Observator
