Conform România TV: România plutește în derivă politică: 100 de zile fără guvern cu puteri depline
România se confruntă cu o criză politică prelungită, marcând joi, 13 august, 100 de zile de când Executivul condus de Ilie Bolojan a fost demis, la 5 mai 2026, în urma unei moțiuni de cenzură. Căderea guvernului, inițiată de AUR și susținută de PSD, a plasat România într-un regim interimar, conform articolului 110 din Constituție, care stipulează că Guvernul cu mandat încetinit îndeplinește doar actele necesare administrării treburilor publice.
Procesul interminabil de formare a Guvernului
De la demiterea Executivului Bolojan, Palatul Cotroceni și partidele parlamentare s-au angajat într-un proces anevoios de formare a unui nou guvern. Președintele României, Nicușor Dan, a vizat inițial refacerea coaliției PSD-PNL-USR-UDMR-Minorități, excluzând explicit AUR. Totuși, PNL și USR au reiterat refuzul de a colabora cu PSD dacă acesta a contribuit la destabilizarea guvernului.
Prima nominalizare a președintelui, europarlamentarul PMP Eugen Tomac, a venit la o lună după demiterea guvernului. Tomac a fost prezentat ca o persoană independentă, dar cu experiența politică necesară pentru a discuta cu partidele, cu accent pe nevoia de consens. Negocierile sale nu au ajuns însă la votul în Parlament.
O mutare neașteptată a fost desemnarea liberalului Adrian Veștea ca nou candidat la funcția de premier. Nicușor Dan a invocat experiența solidă a lui Veștea în administrație și capacitatea sa de a construi consens. Această decizie, luată fără consultări prealabile cu liderii politici, a generat tensiuni interne în PNL, între facțiunea lui Ilie Bolojan și cea „pro-PSD”. Situația a culminat cu convocarea unui Congres Extraordinar al PNL, unde Ilie Bolojan a fost reconfirmat în funcția de președinte. Guvernul Veștea a fost respins ulterior în Parlament, pe 22 iunie, fără a atinge pragul necesar de 233 de voturi.
Criza economică se adâncește
La 100 de zile de la căderea Guvernului Bolojan, efectele crizei politice se resimt tot mai puternic în economie. Lipsa unui Executiv cu puteri depline a întârziat reforme esențiale, a complicat accesul la fondurile europene și a menținut presiunea inflaționistă. Specialiștii avertizează că interimatul guvernamental survine într-un moment critic pentru România, în special în ceea ce privește implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Întârzierea PNRR, sursa principală de atragere a fondurilor europene, este cea mai gravă consecință. Reforme cruciale, precum cea a pensiilor speciale, guvernanța companiilor de stat și măsurile de consolidare fiscală, au rămas blocate, afectând deblocarea unor noi tranșe de finanțare. Instabilitatea politică a influențat negativ și perspectivele economice, investitorii și piețele financiare neavând un semnal clar privind politica fiscală. Anticipările privind dezechilibre bugetare și lipsa măsurilor de consolidare fiscală au alimentat presiunile inflaționiste, menținând rata inflației în zona 6,5-7%.
În acest context, Banca Națională a României a fost nevoită să mențină dobânda-cheie la 6,5% pe an, abordarea prudentă vizând protejarea stabilității cursului de schimb și prevenirea reapariției presiunilor inflaționiste. Președintele Nicușor Dan nu a făcut încă o nouă nominalizare pentru funcția de premier, surse politice indicând posibilitatea unei propuneri abia în septembrie, după finalizarea discuțiilor legate de PNRR. Opțiunea dizolvării Parlamentului și a declanșării alegerilor anticipate, deși prevăzută de articolul 89 din Constituție în anumite condiții, a fost respinsă până în prezent de șeful statului. Ilie Bolojan a declarat recent că ar susține un guvern tehnocrat dacă acesta va păstra linia controlului cheltuielilor statului și a reducerii deficitelor.
Sursa: România TV
