România, Letonia și Grecia conduc creșterea investițiilor publice în UE, impulsionate de fondurile europene, arată datele BCE.
Investițiile publice în Uniunea Europeană (UE) au înregistrat o creștere constantă, cu un avans semnificativ în țări precum România, Letonia și Grecia, conform unei analize a Băncii Centrale Europene (BCE). Această tendință este alimentată în principal de fondurile europene și programele de redresare economică. În timp ce media europeană se situează la 3,8% din PIB pentru 2025, diferențele dintre statele membre sunt notabile.
România, lider în atragerea fondurilor europene
România se remarcă printr-o creștere spectaculoasă a investițiilor publice, atingând aproximativ 7,2% din PIB în 2025 – un nivel aproape dublu față de media UE. Această performanță este susținută în mare parte de fondurile europene, care reprezintă circa 56% din totalul investițiilor publice. Aceste date evidențiază o dependență majoră de finanțarea externă pentru proiectele de dezvoltare. Această creștere este esențială pentru recuperarea decalajelor economice față de statele vest-europene, dar intervine într-un context bugetar dificil.
Investițiile publice sunt considerate un motor de creștere pe termen lung, mai ales în infrastructură și transport – domeniile care absorb cea mai mare parte a cheltuielilor la nivel european. În paralel, România se confruntă cu o consolidare fiscală dificilă. Deficitul bugetar ridicat și măsurile de reducere a acestuia încetinesc consumul și creșterea economică pe termen scurt. Economiștii estimează că un nivel ridicat al investițiilor, posibil chiar în jur de 8% din PIB în 2026, ar putea susține revenirea economică în anii următori.
Eficiența, cheia succesului
Raportul BCE subliniază importanța eficienței investițiilor, nu doar a nivelului acestora. În contextul constrângerilor bugetare, statele trebuie să prioritizeze proiectele și să utilizeze mai eficient resursele disponibile. Pentru România, acest lucru înseamnă creșterea capacității de absorbție a fondurilor europene și o mai bună gestionare a investițiilor publice, care sunt esențiale pentru dezvoltarea economică și creșterea nivelului de trai.
Analizele economice se concentrează, de asemenea, pe investițiile în transportul public. Conform unui Eurobarometru, 51% dintre cetățenii UE ar saluta creșterea investițiilor publice pentru a spori frecvența transportului public urban, iar 42% consideră necesare opțiuni mai bune de navetă. Economiștii BCE consideră că „eficiența infrastructurii de transport din UE este relativ scăzută „, inclusiv în comparație cu alte domenii de investiții publice. Cauzele acestei ineficiențe includ reglementările rigide, managementul și guvernanța defectuoase ale proiectelor, precum și capacitatea administrativă limitată.
Fondurile Next Generation și provocările bugetare
Investițiile publice au crescut în 22 din cele 27 de țări ale UE între 2019 și 2024, datorită proiectelor finanțate prin planul european de redresare Next Generation, dotat cu 800 de miliarde de euro (la prețuri actuale) pentru a facilita depășirea efectelor pandemiei. Economiștii BCE menționează că cheltuielile publice ar fi mai productive dacă ar fi direcționate către investiții strategice, cum ar fi cercetarea și dezvoltarea în domeniul apărării și modernizarea infrastructurii publice.
În medie, aproape 50% din cheltuielile publice din UE sunt afectate de plăți de pensii, salarii din sectorul public și dobânzi, fiind dificil de ajustat pe termen scurt. Slovacia, Polonia și Grecia înregistrează cea mai mare pondere a cheltuielilor publice pentru infrastructura de transport, în timp ce Franța și Cipru, cea mai mică.
