Conform Libertatea: România intră într-o nouă eră guvernamentală: PSD cere stoparea austerității și măsuri sociale țintite
După mai bine de o lună de criză politică, România are un premier desemnat, Eugen Tomac, având acum 10 zile la dispoziție pentru a forma un Guvern. Numirea lui Tomac vine în urma unei perioade de instabilitate politică declanșate pe 20 aprilie, odată cu retragerea sprijinului politic al PSD pentru Guvernul condus de Ilie Bolojan. Situația a culminat cu moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR, care a dus la căderea Guvernului Bolojan pe 5 mai, la scurt timp după ce PNL anunțase trecerea în opoziție. Consultările formale pentru desemnarea unui nou premier au debutat pe 18 mai, finalizându-se cu nominalizarea lui Tomac pe 4 iunie.
În mijlocul acestor transformări politice, Partidul Social Democrat (PSD) a formulat un set de 9 condiții principale, vizând implementarea unor măsuri sociale și economice esențiale. Prioritatea principală vizează sprijinirea românilor cu venituri mici și medii, propunându-se un „pachet anti-inflație” consistent.
Măsuri sociale și economice propuse de PSD
Printre cele mai importante măsuri sociale solicitate de social-democrați se numără scăderea cotei de TVA la alimente și medicamente, o revendicare importantă pentru a reduce povara financiară asupra cetățenilor. De asemenea, PSD pledează pentru indexarea pensiilor începând cu 1 ianuarie, precum și pentru eliminarea Contribuției de Asigurări de Sănătate (CASS) pentru mame, veterani și persoane cu dizabilități, categorii vulnerabile ale societății.
PSD cere, de asemenea, stoparea „austerității de tip Bolojan”, subliniind necesitatea unor politici economice mai permisive și mai orientate spre sprijinul social. Pe lista de condiții se regăsesc și alte puncte, precum interzicerea creșterilor de taxe și a introducerii de noi impozite pentru populație și micii antreprenori. În ceea ce privește produsele de strictă necesitate, social-democrații propun extinderea plafonării adaosurilor comerciale și la produse nealimentare esențiale, formând un „coș anti-inflație” mai cuprinzător.
Stimulente pentru muncă și egalitate cu statul
Un alt pilon al propunerilor PSD vizează condiționarea ajutoarelor sociale de capacitatea de a munci, prin principiul „cine poate, dar nu muncește, nu primește”. Această măsură este menită să încurajeze participarea activă pe piața muncii. Mai mult decât atât, se propune implementarea unei creșteri a salariului minim începând cu 1 iulie 2026 și acordarea unor stimulente fiscale pentru salariile mici și medii, cu scopul de a încuraja munca și de a crește puterea de cumpărare.
PSD dorește, de asemenea, extinderea mecanismelor de taxare inversă în sectoarele cu risc ridicat de evaziune fiscală și stimularea reinvestirii profitului în dezvoltare, producție, tehnologie și inovare prin facilități fiscale. Un concept important este cel de „egalitate între stat și contribuabili”, conform căruia statul ar trebui să plătească penalități sau să compenseze datoriile către contribuabili, atunci când nu își achită la timp obligațiile.
Alte propuneri vizează o reformă administrativă reală, axată pe servicii mai eficiente și nu doar pe reduceri bugetare, precum și stimularea comasării comunelor mici, concomitent cu simplificarea procedurilor și garantarea menținerii serviciilor publice. Totodată, PSD susține interdicția cumulului pensiei cu salariul pentru „speciali”, adoptarea unei legi în acest sens fiind o cerință. În final, se dorește reluarea stimulării economice prin programe precum „Producem în România, Investim în România”, completând măsuri refuzate anterior de premierul demis, precum garanții de stat pentru investiții, credite subvenționate, contracte de energie pe termen lung și triplarea programului Rabla Plus.
Criză politică de peste o lună: Căderea Guvernului Bolojan și nominalizarea lui Tomac
Criza politică din România a început pe 20 aprilie, când PSD a retras sprijinul politic premierului Ilie Bolojan. Trei zile mai târziu, miniștrii social-democrați și-au depus demisiile. Pe 5 mai, Parlamentul a aprobat moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR, Guvernul Bolojan fiind demis după 11 luni de funcționare. Acesta a fost demis cu exact 281 de voturi, același număr ca în cazul demiterii premierului Florin Cîțu în octombrie 2021. În aceeași zi, Partidul Național Liberal (PNL) a anunțat intrarea în opoziție. Nominalizarea lui Eugen Tomac ca premier, pe 4 iunie, marchează sfârșitul unei perioade de instabilitate, dar pune în fața noului șef al Executivului sarcina de a forma o majoritate și de a obține votul de încredere în Parlament.
Sursa: Libertatea
