România a intrat în recesiune tehnică, iar perspectivele economice rămân îngrijorătoare
Economia României a intrat în recesiune tehnică, marcând o scădere a Produsului Intern Brut (PIB) pentru două trimestre consecutive. Conform raportului publicat vineri de Institutul Național de Statistică (INS), economia a scăzut cu 0,2% în trimestrul III și cu 1,9% în trimestrul IV din 2025. Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România, a subliniat că „economia nu merge bine” și că este improbabil ca lucrurile să se îmbunătățească în anul acesta sau în următorii.
Scăderea de 1,9% observată în trimestrul IV este considerată „îngrijorătoare” de Codirlașu, care explică că România îndeplinește acum condițiile tehnice pentru recesiune. Deși pe ansamblul anului 2025, economia a înregistrat o creștere de aproximativ 0,6%, recesiunea tehnică nu reflectă neapărat o scădere anuală, ci o contracție pe termen scurt.
Cauzele scăderii consumului
Principalul factor care a contribuit la recesiune este, conform experților, reducerea consumului. După o perioadă în care consumul a fost motorul creșterii economice, inflația de circa 10% și creșterile salariale de doar 5% au redus capacitatea românilor de a cheltui. Codirlașu a afirmat că „puterea de cumpărare a scăzut semnificativ” și că, în aceste condiții, consumul nu va mai putea susține economia în viitorul apropiat.
Teoretic, o revenire ar putea fi alimentată prin investiții și accesarea fondurilor europene, dar aceasta depinde de implementarea reformelor necesare. Codirlașu susține că actualul deficit bugetar ridicat este o problemă majoră, sugerând că ar fi oportun ca reducerea acestuia să se facă prin diminuarea cheltuielilor publice, nu prin creșterea impozitelor.
Reacția autorităților: un cost anticipat
Premierul Ilie Bolojan a comentat situația economică spunând că recesiunea tehnică reprezintă un „cost anticipat și inevitabil”. Aceasta s-ar datora tranziției de la un model economic bazat pe consum la unul axat pe investiții și productivitate. Bolojan a insistat că România nu se află într-o criză profundă, ci traversează o „perioadă de corecție”.
Consilierul economic Victor Giosan a adăugat că recesiunile tehnice sunt fenomene normale în ciclurile economice, mai ales după perioade îndelungate de expansiune. Totuși, economiștii subliniază că viitorul apropiat va depinde de eficiența politicilor fiscale implementate de autorități. Aceasta ar include capacitatea de a reduce dezechilibrele bugetare și de a stimula investițiile, în special în condițiile în care perspectivele de creștere rămân moderate pentru anii următori.
O combinație precariousă: stagnare și inflație ridicată
Pe lângă recesiune, Adrian Codirlașu a avertizat că România riscă să se confrunte cu o perioadă de stagflație, o situație economică dificilă caracterizată de stagnare și inflație ridicată. Această combinație este complicat de gestionat, deoarece instrumentele economice tradiționale, cum ar fi ajustările de dobândă, pot avea efecte opuse asupra inflației și recesiunii.
Indicatorii actuali nu sugerează o criză severă, dar contextul rămâne delicat. România se află într-o etapă crucială, iar măsurile adoptate de autorități în următoarele luni vor fi esențiale pentru stabilizarea și relansarea economiei. Rămâne de văzut dacă pot fi implementate reformele necesare pentru a reda încrederea în piață și pentru a propulsa economia pe un curs de creștere sustenabil.
