Conform Gândul: România, în centrul atenției Europei: ascensiunea AUR, un „laborator politic” pentru UE, sub lupa Financial Times
România a devenit un centru de interes pentru continentul european, analiza publicată de prestigioasa publicație britanică Financial Times arătând că țara noastră transcende statutul de poveste de succes a integrării în Uniunea Europeană, devenind un veritabil laborator politic pentru întreaga Europă. Ascensiunea rapidă a liderului AUR, George Simion, pe fondul nemulțumirilor sociale tot mai accentuate, pune presiune pe modelul pro-european, inflația, inegalitățile și măsurile de austeritate fiind terenul fertil pentru discursul suveranist, conform publicației citate de Mediafax.
Populismul prosperă pe fondul dezvoltării inegale
Publicația britanică descrie România drept o „parabolă a populismului”, analizând în detaliu riscurile pe care le implică o eventuală ascensiune a acestui curent la guvernare. Financial Times subliniază că George Simion a reușit să consolideze AUR într-o forță politică dominantă, obținând în sondaje un scor de aproximativ 37%, depășind astfel multe formațiuni populiste și naționaliste de pe continent. Liderul AUR apare în analiza publicată ca un politician care caută să își tempereze discursul, poziționându-se ca un viitor om de stat, deși menține o retorică critică la adresa Bruxelles-ului. „Scopul meu este să opresc Uniunea Europeană să devină o Uniune Sovietică”, afirmă Simion. Jurnaliștii britanici amintesc că România a fost una dintre marile povești de succes ale extinderii europene, economia țării crescând de aproape patru ori de la debutul negocierilor de aderare la UE.
Inegalitățile distribuie inegal beneficiile
Totuși, beneficiile creșterii economice nu s-au distribuit uniform, atrage atenția FT. Mircea Geoană, fost secretar general adjunct al NATO, citat de publicație, observă că aproximativ 80% din noua bogăție creată în ultimele două decenii s-a concentrat în marile orașe, lăsând multe comunități mici și zone rurale în urmă. „Există multă frustrare tăcută care poate fi mobilizată politic. Există sentimentul că nu avem un cuvânt de spus în Uniunea Europeană. Este o problemă de mândrie și demnitate”, explică Geoană. Această nemulțumire este accentuată de scandalurile repetate de corupție și de erodarea încrederii în partidele tradiționale, precum și de inflația care depășește 10%, alimentând suportul pentru formațiunile suveraniste în urma măsurilor de reducere a cheltuielilor publice.
Reacția autorităților la provocările economice
În acest context, președintele Klaus Iohannis, prin declarațiile sale din analiză, susține că România este stabilă. Acesta menționează că, la începutul mandatului său, deficitul bugetar real se apropia de 10% din PIB, depășind plafonul european de 3%. După măsurile de consolidare fiscală adoptate de guvern, deficitul ar fi scăzut la 7,6% la finalul anului 2025. Iohannis argumentează că ajustările bugetare au fost necesare pentru menținerea încrederii investitorilor. George Simion, pe de altă parte, își asumă deschis afilierea ideologică la curentul politic promovat de Donald Trump, afirmând: „Simțim că suntem ramura europeană a mișcării MAGA”. El susține că România este tratată ca un stat de rang secund în UE și că românii ar trebui să aibă mai multă libertate în stabilirea politicilor proprii. Totuși, Simion precizează că nu susține ieșirea României din UE.
Financial Times prezintă un contrast puternic între stilul combativ al lui Simion și pragmatismul lui Klaus Iohannis. Președintele recunoaște că partidele centriste au subestimat influența propagandei online și a rețelelor sociale, iar „abia începem să înțelegem fenomenul”. Iohannis consideră că partidele mainstream nu au explicat suficient avantajele integrării europene, folosind frecvent Bruxelles-ul drept țap ispășitor pentru măsurile nepopulare.
Publicația britanică subliniază că România a devenit un laborator politic pentru întreaga Europă, un stat care încearcă să echilibreze dezechilibrele fiscale și să mențină încrederea investitorilor, în timp ce nemulțumirea socială și economică alimentează mișcările suveraniste. Dacă strategia lui Iohannis de a livra rezultate prin reforme și disciplină fiscală va eșua, iar AUR ar ajunge la guvernare, Uniunea Europeană s-ar putea confrunta cu „cel mai combativ membru eurosceptic de până acum”. România nu mai este doar o poveste de succes a integrării europene, ci „o parabolă a populismului și a modului în care acesta poate fi combătut”.
Sursa: Gândul
