Conform Libertatea: România, blocată politic de patru luni: Guvern interimar și tensiuni în coaliția PSD-PNL
România se confruntă cu o criză politică prelungită, intrând astăzi, 5 septembrie, în cea de-a patra lună de când țara este condusă de un guvern interimar. Situația a debutat pe 20 aprilie, când PSD a retras sprijinul politic acordat premierului PNL Ilie Bolojan, moment urmat pe 23 aprilie de demisia miniștrilor social-democrați. Culminând pe 5 mai cu adoptarea moțiunii de cenzură depuse de PSD și AUR, care a pus capăt guvernării Bolojan, în funcție de doar 11 luni. De atunci, Ilie Bolojan a rămas în fruntea cabinetului în exercitare.
O cronologie a încercărilor eșuate de formare a unui nou Guvern
După demiterea prin moțiunea de cenzură din 5 mai, care a întrunit 281 de voturi, număr identic cu cel al demiterii premierului Florin Cîțu în octombrie 2021, au urmat consultări intense la Palatul Cotroceni. Președintele Nicușor Dan a nominalizat inițial pe Eugen Tomac pentru funcția de premier, însă acesta și-a retras mandatul înainte de votul din Parlament. Ulterior, pe 4 iunie, a fost propus Adrian Veștea, dar guvernul acestuia a fost respins pe 22 iunie, obținând doar 189 de voturi favorabile, sub pragul necesar de 233.
În acest context, coaliția PSD-PNL, formată în noiembrie 2021 cu girul fostului președinte Klaus Iohannis, s-a rupt oficial în aprilie 2026, după cinci ani de colaborare. Demiterea guvernului Bolojan a coincis cu o perioadă de tensiuni sporite în cadrul formațiunii liberale. La Congresul extraordinar din 21 iunie, PNL a decis că participarea membrilor partidului într-un guvern alături de PSD va duce la excluderea acestora, cerând demisia liderilor considerați „puciști”, precum Adrian Veștea, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Hubert Thuma și Alina Gorghiu.
Cine a vrut să conducă, cine a fost împins și cine a refuzat
După eșecul lui Adrian Veștea, discuțiile pentru desemnarea unui nou premier au continuat, dar fără un consens clar. Pe 23 iunie, PSD a propus numele lui Sorin Grindeanu, în timp ce PNL, USR și UDMR au venit cu Siegfried Mureșan, o propunere care a generat reticență din partea UDMR, Kelemen Hunor reproșându-i lui Mureșan că „a dispărut” din spațiul public. Ilie Bolojan, președintele PNL, a declarat inițial că partidul ar fi dispus să voteze un guvern minoritar PSD, o poziție care, conform declarațiilor președintelui Nicușor Dan pe 26 iunie, s-a schimbat ulterior, blocând astfel formarea unui nou cabinet.
În paralel cu negocierile politice, au apărut și alte aspecte, precum promulgarea de către Nicușor Dan a Legii ANI pe 28 august, care îl vizează pe Dominic Fritz, primarul Timișoarei, deși șeful statului a precizat că a făcut acest pas pentru a nu risca pierderea fondurilor europene din PNRR. Pe 20 august, Ciprian Ciucu, prim-vicepreședinte PNL, a subliniat necesitatea ca potențialii premieri din PNL, precum Alexandru Nazare, să fie membri de partid activi, pentru a evita repetarea situației lui Adrian Veștea. Ilie Bolojan conduce Guvernul din iunie 2025 și Partidul Național Liberal din iulie 2025, în calitate de președinte cu puteri depline.
Sursa: Libertatea
