Conform Gândul: România are oportunități strategice de a-și consolida poziția în arealul energetic al Mării Negre, grație resurselor sale naturale și locației geografice. Proiectul „Coridorul Verde”, demarat în cooperare între Turcia și Azerbaidjan, reprezintă o nouă șansă pentru țara noastră de a deveni un actor regional important pe piața energetică. Expertul în energie Cosmin Păcuraru a analizat pentru GÂNDUL avantajele și vulnerabilitățile acestui proiect amplu.
România, un potențial hub energetic la Marea Neagră
Europa de Est devine un pilon tot mai important pentru securitatea energetică a continentului, iar pentru România această evoluție deschide noi perspective. Criza energetică globală a subliniat necesitatea urgentă de diversificare a surselor de aprovizionare, inclusiv prin valorificarea resurselor autohtone. Extracțiile de gaze din perimetrul Neptun Deep, preconizate să înceapă în curând, sunt un pas în această direcție.
Proiectul „Coridorul Verde”, denumit oficial Caspian–Black Sea–European Green Energy Corridor, vizează crearea de interconectări și infrastructuri pentru transportul energiei electrice regenerabile din regiunea Mării Caspice către Europa. Traseul propus include Azerbaidjan, Georgia, România și Ungaria, urmând să utilizeze un cablu electric submarin. Pentru România, acest proiect oferă posibilitatea de a integra noi cantități de energie verde în sistemul energetic european și de a consolida securitatea energetică regională.
Sustenabilitatea „Coridorului Verde” – o întrebare legitimă
Cosmin Păcuraru, expert în securitate energetică, atrage atenția asupra unei vulnerabilități majore a proiectului: dependența de Azerbaidjan, un co-inițiator care nu dispune în prezent de o capacitate semnificativă de producție a energiei din surse regenerabile. Din totalul capacității instalate de 9.973 MW în Azerbaidjan, majoritatea provine din centrale pe gaze naturale (7.903 MW), în timp ce energia solară și eoliană însumează doar puțin peste 600 MW.
Această realitate ridică întrebări legitime cu privire la caracterul „verde” al energiei electrice ce ar urma să fie exportată prin intermediul Coridorului Verde. Expertul sugerează că proiectul ar putea fi interpretat și ca o strategie de „diplomație a caviarului” promovată de autoritățile azere la Bruxelles, în ciuda deficiențelor în materie de producție sustenabilă.
Vulnerabilități diplomatice și un viitor incert pentru proiect
Deși autoritățile române își exprimă angajamentul față de proiect, prin întâlniri la nivel înalt cu reprezentanți azeri, experții semnalează o posibilă pierdere a atuurilor diplomatice de către România. O viziune energetică coerentă și o diplomație energetică activă ar fi esențiale pentru a asigura includerea țării noastre în Coridorul Verde.
Există posibilitatea ca proiectul cablului submarin să fie încetinit sau chiar amânat. Insecuritatea sporită în infrastructura energetică de la Marea Neagră, cauzată de conflictul din Ucraina, ar putea reprezenta un alt factor de descurajare.
O alternativă regională menționată este inițiativa GETT (Green Electric Transmission and Trade), care propune un coridor terestru pentru transportul și comercializarea energiei electrice verzi, implicând Azerbaidjanul, Georgia, Turcia și Bulgaria. Cu toate acestea, se anticipează că negocierile internaționale în domeniul energiei ar putea favoriza în continuare China, consolidându-i poziția de lider energetic global, o situație ce ar putea crea noi dependențe strategice pentru Uniunea Europeană, în special în privința tehnologiilor și echipamentelor pentru energia regenerabilă.
Sursa: Gândul
