Conform Stiripesurse.ro: România a ajuns pe prima pagină a presei internaționale după oprirea celui de-al doilea reactor al Centralei Nucleare de la Cernavodă. Decizia a fost luată ca măsură de siguranță, în contextul înregistrării unui nivel minim istoric pe Dunăre, care pune în pericol alimentarea cu apă necesară răcirii instalațiilor. Oprirea, survenită joi dimineața, a dus la întreruperea totală a producției de energie nucleară în țară.
Seceta extreme afectează producția energetică
Centrala de la Cernavodă, furnizând aproximativ 20% din necesarul de energie electrică al României în condiții normale de funcționare, se bazează pe apa Dunării pentru a-și răci cele două reactoare. Din cauza secetei persistente, care a redus drastic debitul fluviului, primul reactor fusese oprit încă de la sfârșitul lunii iulie. Eforturile autorităților române de a preveni oprirea și a celui de-al doilea reactor au fost intense.
Măsuri neconvenționale pentru menținerea funcționalității
În săptămâna premergătoare opririi celui de-al doilea reactor, armata a intervenit prin detonări controlate, iar ulterior au fost scufundate patru barje încărcate cu piatră în apropierea Canalului Bala. Aceste măsuri vizau crearea unei bariere subacvatice, menite să redirecționeze apa către albia principală a Dunării și implicit către Cernavodă. Cu toate acestea, eforturile s-au dovedit insuficiente pentru a menține nivelul apei peste pragul critic necesar.
Paralele europene în fața crizei
Situația din România este similară celei din Ungaria, unde autoritățile iau în considerare măsuri similare, precum scufundarea de barje și construirea unui prag de fund, pentru a asigura răcirea centralei nucleare de la Paks. Aceasta din urmă se află, de asemenea, în pericol de oprire, o premieră în cei 44 de ani de funcționare. Agențiile internaționale de presă, precum Associated Press și Bloomberg, subliniază impactul secetei severe asupra sistemelor energetice din Europa de Est, cu implicații majore asupra traficului naval și a producției de energie.
Reuters menționează că România a instituit stare de urgență în sectorul energetic pe durata lunii august și a solicitat populației și companiilor să își reducă voluntar consumul în orele de vârf. Pentru a compensa pierderea producției nucleare, Ministerul Energiei a repornit o centrală pe lignit și se bazează pe aportul energiei eoliene și hidroenergetice, în funcție de disponibilitatea apei. Autoritățile au pregătit și un mecanism de întrerupere etapizată a alimentării cu energie pentru consumatorii industriali, în cazul în care situația o va impune. România dispune de o capacitate de import de aproximativ 4.000 MW pentru energie electrică.
Sursa: Stiripesurse.ro
