Un robot umanoid prezentat recent la Shanghai a stârnit reacții contradictorii, dar cu siguranță intense. Se numește Moya și pare să redefinească limitele interacțiunii dintre oameni și mașini. De la startup-ul chinez DroidUp, această creație biomimetică nu doar imită aspectul uman, ci și manifestă comportamente și expresii care pot da senzația de prezență vie. Într-o lume în care robotica avansează rapid, Moya ajunge să fie mai mult decât un simplu robot funcțional – reprezintă un pas major în direcția unui viitor în care oamenii vor interacționa zi de zi cu alte entități artificiale, aproape indistinguibile de oameni.
### Realismul în robotică: o provocare sau o amenințare?
Ce face ca Moya să fie cu adevărat ieșită din comun nu este doar designul estetic, ci și capacitatea de a reproduce gesturi sociale și de a emite expresii faciale cu o naturalete tulburătoare. Are un zâmbet discret, face cu ochiul în anumite situații și menține contact vizual, toate acestea fiind idealizate de cei care au văzut-o în acțiune. Aceștia susțin că realismul acesteia poate fi, pentru mulți, chiar șocant la început, fiind dificil să îți dai seama dacă interacționezi cu o ființă umană sau cu un robot.
Pe de altă parte, reacțiile oamenilor devin extrem de polarizate. Unii apreciază empatia și fluiditatea dialogului, considerând aceste evoluții ca pe un pas spre o asistență personalizată perfect adaptată nevoilor noastre. Alții însă se simt neliniștiți de această experiență, temându-se de granițele tot mai neclare între uman și mașină. În domenii precum sănătatea sau educația, unde răbdarea, comunicarea și empatia sunt fundamentale, încă nu este clar dacă această combinație va fi un avantaj sau va crea mai multă confuzie și disconfort.
### Particularitățile care o fac diferită de robotica industrială
DroidUp a avut în vedere, în proiectarea lui Moya, nu doar aspectul exterior, ci și detalii de altă natură. „Este biomimetică pentru că nu se limitează să execute comenzi, ci încearcă să emuleze comportamente umane: poate zâmbi discret, face cu ochiul, menține contact vizual și adaptează expresiile în funcție de interlocutor,” explică reprezentanții companiei. Aceasta nu este doar o demonstrație de tehnologie, ci o încercare de a crea o prezență artificială aproape reală, de a „îmbrăca” inteligența artificială într-o formă cât mai familiară.
Un aspect important este și abordarea fizică. Are proporții destul de apropiate de cele ale unui adult (aproximativ 1,65 metri înălțime și 32 de kilograme) și temperatura pielii sale este menținută între 32 și 36°C, pentru a induce senzația unei prezențe vii. În plus, mersul său natural și fluid, cu o „andură” estimată a fi de 92% comparabilă cu cea a unui om, îl face apt pentru interacțiuni în mediile reale, nu doar demonstrații tehnologice. Capabil să se deplaseze cu până la 3 metri pe secundă și să depășească obstacole de circa 15 centimetri, Moya pare pregătit să-și facă loc în spațiile cotidiene.
### În ce măsură poate un robot să devină un partener social?
Dezvoltatorii au în vedere mai multe aplicații pentru Moya, de la sănătate până la educație și servicii comerciale. În cazul acestor zone, unde răbdarea și înțelegerea sunt la fel de importante ca și eficiența, acceptarea unui asistent artificial cu comportament empatic devine o temă esențială. Sistemul său biomimetic, modular, oferă și posibilitatea personalizării exteriorului, dar această flexibilitate ridică și întrebări despre limitele realismului. Până la introducerea în piață, programată pentru finalul anului 2026, nu se cunoaște prețul, însă viitorii utilizatori vor trebui să se obișnuiască cu ideea că, dincolo de tehnologie, robotul devine partenerul nostru, aproape uman.
Cât de departe poate merge această evoluție, rămâne de văzut. Dincolo de beneficiile evidente ale unui partener empatic, apare și riscul ca gradul înalt de realism al roboților precum Moya să fie însoțit de confuzie și atașament emoțional, uneori chiar și involuntar. Într-un viitor nu foarte indepartat, astfel de entități ar putea deveni parte integrantă a vieților noastre, iar încercarea de a găsi balansul între utilitate și etică va fi, probabil, cea mai mare provocare a următorilor ani.
