Rezistența bateriilor în spital s-a întors în atenție cu recorduri alarmante: o bacterie omniprezentă, Klebsiella pneumoniae, devine tot mai greu de tratat, chiar și cu antibioticele de ultimă generație. Un studiu realizat de cercetători din București arată o situație critică în Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”, unde peste 70% din tulpinile de Klebsiella rezistă la cele mai puternice antibiotice utilizate, iar aproape o cincime nu mai răspund deloc la tratament.
Aceste cifre trag un semnal de alarmă pentru sistemul medical național și nu numai. Într-un context european, România se află pe locul trei în rândul celor mai rezistente tulpini de Klebsiella pneumoniae, cu o rată de 50,3% la antibioticele carbapeneme, considerate ultima redută în lupta cu infecțiile extrem de rezistente. În comparație, Grecia și Bulgaria înregistrează rate chiar mai ridicate, de 60,2%, respectiv 67,6%.
Klebsiella pneumoniae, de natură comună pentru flora intestinală, gât și piele, poate deveni extrem de periculoasă când ajunge în alte zone ale corpului. Infecțiile nosocomiale rezultate pot fi devastatoare, și includ pneumonii, infecții ale tractului urinar, bacteriemii sau meningite, mai ales în cazul persoanelor cu sistem imunitar compromis. Potrivit cercetării, analiza a fost realizată pe peste 340 de probe prelevate din pacienti internați în ultimii doi ani, iar rezultatele sunt extrem de preocupante.
Rezistența bacteriilor a evoluat rapid, iar tulpinile din studiu prezentau enzime denumite carbapenemaze, capabile să inactivate antibioticele din clasa carbapenemelor, cele mai puternice arme din arsenalul medicilor. Mai mult, peste jumătate din aceste tulpini produceau simultan două tipuri de carbapenemaze, ceea ce le conferă un profil de rezistență extrem de dificil de combătut. Îngrijorător este faptul că unele tulpini aveau rezistență ridicată și la medicamente desemnate inițial drept „de rezervă”, precum ceftazidim-avibactam sau imipenem-relebactam, cu rate de peste 70% de rezistență.
Ponderea alarmantă de tulpini extend-infinit-resistant (XDR) și pandrug-resistant (PDR) scoate în evidență un colaps al armamentului terapeutic disponibil. Aproximativ 56% din tulpini sunt rezistente la majoritatea claselor de antibiotice, iar 17% nu mai răspund la nicio soluție farmacologică validă. Chiar și în rândul tulpinilor sensibile, doar un singur antibiotic, de regulă colistin sau cefiderocol, mai poate avea efect, dar cu riscul unor reacții secundare severe și disponibilitate limitată.
Această situație nu trebuie tratată ca o problemă izolată și limitată pentru România, consideră specialiștii. În Europa, țara noastră se află în topul rezistenței la antibiotice, fiind depășită doar de Grecia și Bulgaria în ceea ce privește infecțiile cu Klebsiella pneumoniae rezistente. Dacă aceste tendințe continuă, consecințele pe termen lung riscă să fie grave, dacă nu se iau măsuri strategice ferme.
Pentru contracararea acestei crize, experții recomandă o revizuire profundă a strategiilor de prescriere a antibioticelor, precum și accentuarea monitorizării și raportării rezistenței la nivel local și național. De asemenea, investițiile în diagnostic rapid și testare moleculară devin esențiale pentru decizii terapeutice rapide și eficiente, reducând riscul administrării inutile a medicamentelor puternice. În același timp, apelul este la o abordare integrată, din zona „One Health”, care să lege sănătatea umană de cea veterinară și de mediul înconjurător, astfel încât să se limiteze răspândirea și evoluția acestor bacterii extrem de rezistente.
Lipsa de măsuri preventive și de control poate transforma, în timp, infecțiile considerate anterior tratabile în amenințări aproape invincibile. În condițiile actuale, viitorul îngrijorător al medicinei se profilează dacă nu se vor lua urgent decizii ferme pentru limitarea consumului de antibiotice și pentru cercetare avansată în domeniu. Rezistența microbiană devine o problemă globală, iar România nu face excepție, fiind pe punctul de a ajunge din nou la un punct critic în lupta pentru sănătate.
