Conform Gândul: Republica Moldova face primii pași concreți către dezvoltarea propriei industrii de drone și echipamente antidrone. Autoritățile de la Chișinău pregătesc modificări legislative menite să permită investiții private în sectorul de apărare, iar președinta Maia Sandu a declarat că se ia în considerare și preluarea unor tehnologii din Ucraina. România ar putea juca un rol esențial în acest proiect, oferind expertiză în certificare, acces la finanțare și integrarea companiilor moldovene în lanțurile europene de aprovizionare.
Riscuri și oportunități în industria de apărare
Războiul din Ucraina a modificat semnificativ mediul de securitate al Republicii Moldova, incidentele ce implică drone transformând protecția spațiului aerian într-o problemă națională de securitate. Ultimele săptămâni au fost marcate de multiple încălcări ale spațiului aerian moldovean, inclusiv explozii la sol cauzate de fragmente de drone. În perioada 3-9 octombrie 2026, Armata Națională a înregistrat opt incidente de încălcare a spațiului aerian, iar de la începutul anului 2026 numărul total al acestora a ajuns la 56, respectiv 93 din 2022.
Președinta Maia Sandu a subliniat necesitatea ca Republica Moldova să înceapă producția de drone, atât la nivel statal, cât și prin implicarea sectorului privat. „Pe de o parte, statul trebuie să producă aceste drone și anti-drone, dar, pe de altă parte, trebuie să permitem și sectorului privat”, a afirmat șefa statului, recunoscând totodată că țara nu dispune de tehnologia necesară și de experți. Ea a menționat posibilitatea de a beneficia de experiența Ucrainei în acest domeniu.
Modificările legislative sunt esențiale pentru a permite companiilor private să producă echipamente militare și pentru a atrage investiții externe. Igor Grosu, președintele Parlamentului de la Chișinău, a explicat că legislația actuală nu permite astfel de activități, iar Parlamentul urmează să intervină pentru a elimina această restricție. Dronele ar putea avea o dublă utilizare, servind atât securității naționale, cât și managementului situațiilor de urgență sau agriculturii.
Radu Burduja, fost secretar general de stat al Ministerului Apărării de la Chișinău, consideră că Republica Moldova are o șansă reală să dezvolte o industrie de apărare bazată pe drone, inteligență artificială și securitate cibernetică. El subliniază că nu este vorba despre reconstruirea industriei militare sovietice, ci despre valorificarea competențelor existente în sectorul IT și electronică. Expertul a precizat că un model economic modern, flexibil și distribuit, axat pe software, inteligență artificială și integrare de sisteme, ar fi cel potrivit.
Rolul României și cooperarea regională
Poziția geografică a Republicii Moldova, între România, membră NATO și UE, și Ucraina, cu experiență vastă în utilizarea dronelor în condiții de război, reprezintă un avantaj strategic. România ar putea contribui cu experiență în certificare, standarde europene, acces la finanțare și integrarea în lanțurile de aprovizionare ale industriei de apărare.
Potrivit lui Radu Burduja, investițiile ar putea proveni din capital privat, investitori locali, parteneri externi din România și Ucraina, dar și din instrumente europene. El a lansat platforma ReSTeH (Regional Strategic Technologies House) cu sediul în Moldova, menită să aducă împreună autoritățile, companiile și mediul academic. Un memorandum de înțelegere a fost semnat între ReSTeH și ROMDEF, iar planurile includ un grup de lucru trilateral România-Moldova-Ucraina. România ar aduce standardele UE și NATO, Ucraina validarea operațională și iterația rapidă, iar Moldova resursele umane calificate și competențele în software și electronică.
Securitate și neutralitate
Întrebat despre riscuri, Burduja a afirmat că pericolul real pentru Moldova nu este producția de drone, ci incapacitatea de a se apăra de acestea. El a respins ideea că producția de apărare ar transforma Moldova într-o țintă, comparând situația cu cea a altor țări din regiune care au industrie de apărare fără a fi atacate. Expertul a subliniat că neutralitatea, conform Constituției, nu implică dezarmarea, ci capacitatea de a-și apăra propriile interese, așa cum demonstrează țări precum Elveția și Austria.
Burduja a concluzionat că lipsa unei capacități de apărare invită agresiunea, în timp ce construirea unui ecosistem de apărare, orientat spre export și integrat în lanțurile valorice europene, poate consolida autosuficiența și descuraja potențiali agresori.
Sursa: Gândul
