Conform Stiripesurse.ro: Republica Moldova a deschis marți un canal direct de dialog între autoritățile locale și Uniunea Europeană, marcând o nouă etapă în procesul de aderare. Prima reuniune a Comitetului Consultativ Mixt dintre Republica Moldova și Comitetul European al Regiunilor a avut loc la Chișinău, subliniind importanța implicării administrațiilor locale în procesul european. Sesiunea inaugurală a fost coprezidată de Mariana Gâju, primarul comunei Cumpăna din România, și Valentina Casian, primarul municipiului Strășeni.
Maia Sandu a subliniat în cadrul evenimentului că succesul integrării europene depinde de capacitatea primăriilor de a transforma fondurile și regulile europene în servicii concrete pentru cetățeni. Noul mecanism nu este o simplă formalitate, ci creează un cadru permanent de cooperare menit să urmărească impactul negocierilor de aderare asupra comunităților locale.
Rolul primăriilor în integrarea europeană
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a evidențiat dificultățile cu care se confruntă administrațiile locale, precum comunitățile tot mai mici și bugetele limitate, în contextul gestionării unor investiții europene complexe. „Lumea din jurul nostru se schimbă și trebuie să ne ajustăm administrația la noile realități, astfel încât oamenii noștri să poată trăi într-o lume mai bună și mai sigură”, a declarat Maia Sandu. Ea a adăugat că migrația populației este cauzată, în parte, de nivelul de trai care nu a ținut pasul cu așteptările, afectând veniturile locale. Soluția propusă este întărirea primăriilor prin alocarea de bugete și instrumente adecvate pentru prestarea unor servicii de calitate.
Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a explicat importanța implicării autorităților locale în procesul de aderare. Potrivit acesteia, o mare parte a acquis-ului european va fi implementată la nivel local, iar succesul integrării va fi evaluat de cetățeni prin calitatea serviciilor publice, a infrastructurii și a condițiilor de afaceri. Comitetul va facilita înțelegerea legislației europene și accesarea fondurilor UE.
O româncă la conducerea mecanismului european
Mariana Gâju, primarul comunei Cumpăna, județul Constanța, deține un rol central în noul mecanism. Membră a Comitetului European al Regiunilor, ea conduce structura CoR dedicată Republicii Moldova, fiind președinta din partea europeană. Alături de ea, din partea Republicii Moldova, copreședinte este Valentina Casian, primarul municipiului Strășeni. Mariana Gâju a subliniat că noua structură va facilita politici comune și parteneriate concrete, nu doar schimburi instituționale.
Reforma administrației locale, o etapă decisivă
Lansarea acestui mecanism european coincide cu reforma administrației publice locale pe care Chișinăul o pregătește. Potrivit datelor prezentate de Alexei Buzu, secretarul general al Guvernului, populația Republicii Moldova a scăzut cu aproximativ 14% între 2014 și 2024, declinul fiind de circa 33% în localitățile cu mai puțin de 3.000 de locuitori. Guvernul își propune să creeze administrații locale mai puternice, să investească în formarea funcționarilor și să pregătească portofolii de proiecte pentru atragerea fondurilor europene. Noua formulă administrativă este planificată să intre în vigoare odată cu alegerile locale din 2027.
România, prin experiența sa post-aderare, va contribui la transferul de cunoștințe în domenii precum accesarea fondurilor, achizițiile publice și adaptarea legislației. Mariana Gâju a reiterat că viitorul european al Republicii Moldova se construiește în fiecare oraș, comună și sat.
Evenimentul de la Chișinău a urmat celei de-a 15-a reuniuni anuale CORLEAP (Conferința autorităților regionale și locale pentru Parteneriatul Estic), unde s-au discutat teme precum combaterea dezinformării și reziliența comunităților. Noul Comitet Consultativ Mixt are un statut mai strâns legat de procesul de aderare, fiind creat în urma deciziei Consiliului de Asociere UE–Republica Moldova din 28 mai 2026.
Sursa: Stiripesurse.ro
