Conform Stiripesurse.ro: Reforma salarizării din sectorul bugetar, promovată de Ministerul Muncii, a intrat în dezbatere publică, cu scopul de a rearanja sistemul pe principiul „muncă de valoare egală, salarizare egală”. Proiectul vizează o grilă unitară, 12 grade salariale, limitarea sporurilor, premii de performanță și asigurarea veniturilor existente. Totuși, în forma sa actuală, reforma seamănă mai mult cu un mecanism de centralizare și control al cheltuielilor salariale din sectorul public, decât cu o simplă corecție a inechităților.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a anunțat că proiectul va elimina 87 din cele 151 de sporuri existente, o reducere de aproape 57%. Noua lege, prevăzută în PNRR, ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027 și prevede plafonarea sporurilor, cu menținerea veniturilor actuale prin compensații individuale.nl
Riscuri în diminuarea sporurilor
Proiectul vizează eliminarea sporurilor, considerând că acestea au generat discrepanțe salariale pentru funcții similare. Se estimează că aproximativ 55% dintre sporuri vor fi eliminate, restul fiind limitate la situații excepționale. Cu toate acestea, proiectul introduce un plafon general, stabilind că sporurile, indemnizațiile și primele nu pot depăși 20% din salariile de bază, pe ordonator principal de credite și sursă de finanțare, cu anumite excepții.
Această prevedere ar putea crea probleme în domenii precum sănătatea, apărarea, ordinea publică și asistența socială. Limita medie pe ordonator nu ia în considerare situația fiecărui angajat.ntr-o instituție în care mulți angajați lucrează în condiții dificile, plafonul ar putea impune reduceri sau redistribuiri arbitrare.nt
Reforma nu garantează creșteri reale
Promisiunea principală a reformei este că niciun salariu nu va scădea. Totuși, proiectul stipulează că această protecție este o diferență salarială tranzitorie, acordată doar în anumite condiții. Diferența se calculează între salariul din decembrie 2026 și salariul calculat conform noii legi, dar nu se aplică noilor angajați și se pierde la schimbarea funcției sau la promovare.
Articolul 32 din proiect prevede că diferența salarială tranzitorie se acordă doar cât timp persoana ocupă aceeași funcție și lucrează în aceleași condiții, plata încetând cel târziu la 31 decembrie 2031. Astfel, promisiunea „salariile nu scad” funcționează mai degrabă ca un amortizor temporar. Pe termen mediu, angajații cu salarii peste noua grilă pot ajunge cu veniturile înghețate, iar noii angajați pot începe cu salarii mai mici.
Riscul este apariția unei noi forme de inechitate, în care doi angajați cu aceeași funcție și experiență pot avea venituri diferite, în funcție de momentul angajării sau de istoricul salarial.
Potențialul de a crea noi nemulțumiri
Reforma include premii de performanță trimestriale, semestriale sau anuale, pentru rezultate deosebite. Valoarea totală a acestora nu poate depăși 4% din masa salarială relevantă, iar premiile se pot acorda pentru cel mult 30% dintre posturi. În 2027, acestea se vor aplica exclusiv personalului didactic, didactic auxiliar și ANAF.
În administrația românească, evaluarea performanței este dificilă în multe domenii. Dacă evaluarea rămâne la nivelul conducerii instituției, premiile pot deveni instrumente de loializare. Dacă indicatorii sunt pur cantitativi, angajații pot urmări doar bifarea lor formală, nu neapărat calitatea muncii. Creșterile salariale vor fi legate de PIB și de „spațiul bugetar”, ceea ce ar putea duce la înghețarea salariilor pe termen lung.
Proiectul specifică că „drepturile salariale sau de natură salarială pot fi doar cele prevăzute prin lege”. Acordurile colective și individuale nu pot negocia salarii sau alte drepturi care depășesc legea. Pe de altă parte, proiectul exclude de la aplicare personalul BNR, ASF, ANRE și ANCOM.
Sursa: Stiripesurse.ro
