Conform România TV: Reformă fiscală cu efecte dure: Bolojan, între promisiuni și realitate
Guvernul condus de Ilie BOLDOJAN, instalat pe 23 iunie 2025, a promis reformă profundă a statului, începând cu o „ordine în finanțele publice”. Cu un deficit bugetar moștenit de 9% din PIB și presiuni europene pentru consolidare fiscală, Executivul susținut de PSD, PNL, USR și UDMR a adoptat măsuri fiscale cu impact imediat, în timp ce restructurarea administrativă a rămas incompletă.
Dieta lui Bolojan: Câte kilograme a slăbit aparatul de stat?
Programul de guvernare al lui BOLDOJAN prevedea comasări de instituții, reduceri de personal și eliminarea privilegiilor, cu angajamentul clar „Nu vom cosmetiza, ci vom tăia acolo unde există risipă”. În practică însă, măsurile fiscale au fost primele implementate, majorând TVA standard de la 19% la 21% și crescând accizele. Guvernul a invocat nevoia urgentă de a reduce deficitul și de a evita deteriorarea ratingului de țară.
Conflict politic și demitere: Capătul unei guvernări
Pe 20 aprilie 2026, PSD și-a retras sprijinul politic, invocând „prăbușirea economico-socială din ultimele 10 luni” și lipsa dialogului. Două săptămâni mai târziu, pe 5 mai, o moțiune de cenzură inițiată de PSD, AUR și PACE a dus la demiterea Guvernului BOLDOJAN după 316 zile de mandat. Moțiunea de cenzură, intitulată „Planul de distrugere a economiei și de sărăcire a populației”, a fost adoptată cu 281 de voturi.
Fostul premier Ilie BOLDOJAN și-a apărat măsurile într-un interviu ulterior, acuzând PSD că a provocat criza și că reformele au deranjat interesele clientelei politice. „Nu eu m-am împrumutat, nu eu am generat aceste deficite, ci guvernele care au fost PSD-PNL”, declara BOLDOJAN, recunoscând totuși o parte din responsabilitatea tuturor partidelor din coaliție.
Bilanțul sub lupa Comisiei Europene
Datele Comisiei Europene arată că deficitul bugetar, calculat după metodologia europeană, a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025, cu o prognoză de 6,2% pentru 2026. Cu toate acestea, creșterea economică a fost modestă, de 0,7% în 2025, cu o stagnare estimată pentru 2026 (0,1%). Ajustarea fiscală a avut rezultate parțiale, în timp ce reformele administrative au rămas incomplete.
Măsurile fiscale adoptate, precum majorarea TVA la 21% și creșterea accizelor la carburanți, au avut un impact direct asupra prețurilor bunurilor de larg consum și au alimentat presiunile inflaționiste. Salariile bugetare și pensiile au fost înghețate în 2026, o măsură menită să stăvilească cheltuielile statului, dar resimțită acut de populație.
Deși salariul mediu net a înregistrat o creștere nominală de 5,6% față de august 2025, atingând 5.688 de lei, puterea reală de cumpărare a scăzut cu 0,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Tendința pe termen scurt indică o scădere a salariului net cu 2,3% față de iulie 2026, subliniind decalajul dintre creșterea nominală și deprecierea reală a nivelului de trai. Zeci de mii de firme radiate și mii de insolvențe au fost vehiculate în perioada mandatului, iar servicii publice vitale precum sănătatea, educația și protecția socială au rămas subfinanțate.
Sursa: România TV
