Conform Libertatea: Reforma administrativ-teritorială, prioritate zero pentru România
România se află în fața unei provocări majore: implementarea unei reforme administrativ-teritoriale moderne, singura țară din Uniunea Europeană care încă nu și-a structurat teritoriul într-un mod eficient. Cu un număr impresionant de peste 3.000 de unități administrativ-teritoriale (UAT), dintre care multe se confruntă cu lipsa resurselor necesare pentru a oferi servicii publice de bază, reorganizarea este considerată esențială pentru dezvoltarea durabilă a țării.
Estimările specialiștilor indică faptul că perioada 2026-2028 reprezintă o fereastră de oportunitate politică ideală pentru demararea acestor schimbări. Crearea unor regiuni funcționale cu personalitate juridică și stabilirea unor praguri minime de viabilitate pentru UAT-uri ar putea contribui la reducerea decalajelor economice și sociale, decalaje care, conform datelor, s-au accentuat semnificativ între 2020 și 2025.
Urgența reformei și ineficiența actuală
Eficiența altor reforme sectoriale, de la cele din domeniul sănătății și educației, până la absorbția fondurilor europene, depinde în mod fundamental de existența unei structuri administrative coerente. Specialiștii atrag atenția asupra faptului că actualele regiuni de dezvoltare funcționează strict ca instrumente statistice, fără a deține autoritate fiscală sau capacitate decizională în cadrul Uniunii Europene. Această lipsă de autonomie limitează capacitatea României de a atrage investiții și de a participa activ la inițiativele europene. Experții implicati în elaborarea unui plan național de reorganizare avertizează că, fără o reformă administrativ-teritorială substanțială, România riscă să rămână blocată într-un ciclu vicios al subdezvoltării și al ineficienței administrative.
Procesul de reformă: Pași și obiective
Următoarele șase luni vor fi dedicate formării unui Grup de Lucru Interinstituțional (GLRAT). Acesta va evalua situația actuală și va propune scenarii alternative de reorganizare, reunind experți din domenii precum drept, economie, demografie și planificare teritorială. Vor fi organizate consultări regionale cu autoritățile locale, mediul de afaceri și reprezentanți ai societății civile pentru a asigura o reflectare cât mai fidelă a opiniilor acestora în documentele de lucru.
Un pilon central al reformei va fi obținerea unui consens politic larg, menit să asigure sustenabilitatea pe termen lung a acestei transformări. Se propune ca cele opt regiuni statistice actuale să devină regiuni administrative cu personalitate juridică, urmând modelul Poloniei, ceea ce le-ar permite să acceseze direct fonduri europene și să gestioneze propriile bugete.
Viitorul UAT-urilor: fuziuni și eficiență sporită
Stabilirea unor praguri minime de populație și resurse pentru UAT-uri va fi un element cheie. Unitățile administrativ-teritoriale care nu vor îndeplini aceste criterii vor fi obligate să se asocieze sau să fuzioneze. Această măsură vizează creșterea capacității administrative de a furniza servicii publice de calitate și de a accesa facilități de finanțare externă.
În același timp, se vor acorda atenție zonelor cu identități specifice, precum cele etnice, lingvistice sau geografice, cum ar fi Secuime sau Delta Dunării, care vor beneficia de statute adaptate pentru a proteja specificul local. O reorganizare eficientă ar contribui la o creștere economică mai uniformă la nivel național. În contextul unei creșteri economice de doar 0,7% în 2025 și unui deficit bugetar de 7,9% din PIB, măsurile de redresare vizează și stimularea capitalului românesc productiv și auditarea companiilor de stat.
Printre propunerile strategice se numără finalizarea autostrăzii A7 Ploiești-Pașcani și accelerarea lucrărilor la Centura București, precum și investiții în educație, inclusiv reforma carierei didactice. Digitalizarea administrației publice și a sistemului de sănătate, alături de creșterea securității energetice, rămân priorități.
Programul de guvernare, ce urmează să fie depus în Parlament, menționează reforma administrativ-teritorială ca prioritate zero, crearea de regiuni funcționale cu personalitate juridică și stabilirea unor praguri minime de populație și capacitate administrativă pentru primării.
Sursa: Libertatea
