Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, atrage atenția asupra unui fenomen periculos care subminează democrația: ascensiunea radicalismului, alimentată chiar de partidele aflate la putere prin propriile eșecuri

Democrația, atacată din interior

Potrivit rectorului Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative, Remus Pricopie, democrația poate fi slăbită de propriii actori, cei care folosesc libertățile oferite pentru a câștiga putere și, ulterior, pentru a o deturna. Ascensiunea mișcărilor radicale este, în opinia sa, o consecință directă a problemelor pe care guvernanții nu le rezolvă.

„De Ziua Internațională a Democrației, merită să ne amintim că participarea la alegeri nu face automat un partid democratic”, a scris Remus Pricopie pe pagina sa de Facebook. Acesta explică faptul că indivizii sau grupurile care instigă la ură, transformă adversarii politici în dușmani, răspândesc teorii ale conspirației sau se auto-proclamă unici reprezentanți ai poporului, pot manipula instrumentele democratice pentru a le submina fundațiile.

Eșecurile guvernării, teren fertil pentru extremiști

Remus Pricopie subliniază că eșecurile celor care se află la guvernare reprezintă un motor principal al radicalismului. Problemele cronice ignorate, privilegiile acordate nejustificat, abuzurile de putere și lipsa rezultatelor concrete produc o stare de nemulțumire profundă în rândul populației. Această nemulțumire este apoi exploatată cu abilitate de către extremiști, care promit soluții rapide și radicale.

„Problemele ignorate, privilegiile, abuzurile și lipsa rezultatelor produc nemulțumirea pe care extremiștii o exploatează”, a precizat rectorul SNSPA. Mecanismul este unul simplu: fiecare eșec al partidelor aflate la putere duce la o scădere a încrederii în acestea și, implicit, la o creștere a simpatiei față de partidele de extremă, percepute adesea ca o alternativă salvatoare.

Apărarea democrației prin funcționarea corectă a societății

Pricopie susține că apărarea democrației nu se rezumă doar la condamnarea publică a extremismului, ci necesită o acțiune mult mai profundă la nivelul instituțiilor și al societății. Pentru a rezista atacurilor interne și externe, sistemul democratic are nevoie de instituții puternice și funcționale, de respectarea consecventă a regulilor, de o bună guvernare și de asumarea responsabilității de către toți actorii implicați.

„Democrația nu se apără numai condamnând extremismul, ci se apără prin instituții care funcționează, reguli respectate, bună guvernare și responsabilitate”, a subliniat rectorul. El avertizează că, în absența acestor elemente, promisiunile liderilor politici de a reda vocea poporului pot deveni rapid instrumente de control, prin care se decide cine are dreptul să vorbească și cine nu.

Astfel, rectorul SNSPA concluzionează că o democrație solidă necesită vigilență constantă, atât din partea cetățenilor, cât și din partea celor aflați la conducere, pentru a preveni erodarea valorilor democratice din interior.

Sursa: Stiripesurse.ro