Economia României a intrat în recesiune tehnică, conform datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS). Această situație este caracterizată prin scăderea Produsului Intern Brut (PIB) pe parcursul a două trimestre consecutive. În trimestrul IV 2025, PIB-ul a înregistrat o contracție de 1,9% față de trimestrul anterior, după o scădere de 0,2% în trimestrul III 2025. Așadar, întrebarea care se ridică acum este dacă această tendință va rămâne o simplă anomalie statistică sau va afecta profund viața românilor.
Recesiunea: doar un semnal statistic sau o realitate resimțită?
Iulian Stănescu, cercetător în sociologie la Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV), subliniază că recesiunea tehnică este un concept stricto sensu statistic. „Recesiunea propriu-zisă este ceea ce simt oamenii în buzunare,” a explicat Stănescu. Într-o recesiune tehnică, economia poate înregistra o scădere temporară a PIB-ului, dar acest lucru nu se traduce neapărat în probleme majore în viața cotidiană.
Pentru a deveni o recesiune propriu-zisă, declinul economic ar trebui să fie însoțit de fenomene precum creșterea șomajului sau o inflație îngrijorătoare, care a atins aproape 10% anul acesta. De asemenea, veniturile populației au scăzut în termeni reali cu 4,5%, un declin nemaiîntâlnit în ultimii 27 de ani. Această cădere a puterii de cumpărare ar putea afecta drastic modul în care românii își gestionează bugetele personale.
Cauzele recesiunii: ce ne spun specialiștii?
Stănescu menționează că principalul motor al scăderii PIB-ului este consumul, care este strâns legat de puterea de cumpărare a populației. „România se confruntă cu o îmbătrânire a populației, lucru care pe termen lung reduce contribuția la PIB,” a adăugat el. Deși migrarea a adus un aport de populație, consumul imigranților este, în general, mai redus decât al celor rezidenți.
Un alt factor important este modelul economic adoptat în ultimul deceniu, care s-a concentrat pe împrumuturi masive, atât publice, cât și private. Datoria publică a crescut de la 37% la 60% din PIB, iar o parte semnificativă a fondurilor a fost direcționată către sectoare care nu generează exporturi sau creștere de productivitate.
Ceea ce experts suggest este că o continuare a dezechilibrelor economice poate duce la o situație similară cu criza datoriilor din Grecia, survenită între 2012 și 2015. „Dacă nu avem grijă să ne ajustăm modelul economic, putem cădea într-o capcană a datoriilor,” a avertizat Stănescu, evidențiind riscurile asociate acestei căi.
În ciuda acestor pericole, oficialii adoptă un ton precaut în comunicarea publică. Ei folosesc frecvent termenul de recesiune tehnică pentru a menține încrederea mediului de afaceri și a consumatorilor. O scădere simultană a investițiilor și a consumului ar putea accentua declinul economic, atrăgând atenția asupra faptului că o gestionare proastă a percepției economice poate genera efecte adverse.
Pe scurt, România se află într-un moment delicat. Ultimele date statistice ar putea fi doar un semnal, dar ele aduc în discuție probleme fundamentale care afectează deja economia și calitatea vieții românilor. Dacă aceste aspecte nu sunt abordate cu seriozitate, recesiunea tehnică ar putea deveni o realitate mult mai gravă.
