Conform Libertatea: Reacția lui Nicușor Dan după moțiunea de cenzură depusă de PSD-AUR
Nicușor Dan, primarul Capitalei, a reacționat ferm la perspectiva unei posibile guvernări PSD-AUR, după depunerea moțiunii de cenzură. El a subliniat că nu anticipează alegeri anticipate și nici o coaliție de guvernare formată din aceste două partide.
Nicușor Dan a declarat că declarațiile partidelor pro-europene exclud o alianță cu AUR. În cazul în care va fi implicat în numirea unui prim-ministru, acesta a dat asigurări că se va asigura că o astfel de coaliție nu va exista. Totuși, primarul nu a oferit detalii concrete despre motivele pentru care consideră improbabilă o coaliție PSD-AUR.
Rolul președintelui în numirea premierului
Constituția României, prin articolul 103, definește clar rolul președintelui în desemnarea candidatului pentru funcția de prim-ministru. Președintele are responsabilitatea de a consulta partidul cu majoritate parlamentară sau partidele reprezentate în Parlament. Candidatul desemnat trebuie să solicite votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a listei guvernului în termen de zece zile.
Articolul 85 din Constituție stipulează că președintele numește Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament. Astfel, președintele are un rol crucial în procesul de formare a Guvernului, fiind mediator și garant al respectării Constituției.
Precedente istorice și posibilitatea alegerilor anticipate
În trecut, au existat situații în care președintele a refuzat nominalizări pentru funcția de prim-ministru, chiar dacă acestea beneficiau de susținerea unei majorități parlamentare. În 2009, Traian Băsescu a respins propunerea ca Klaus Iohannis, primar al Sibiului la acea vreme, să devină prim-ministru, în ciuda susținerii PSD, PNL, UDMR și a minorităților naționale.
Un alt exemplu este din 2016, când Klaus Iohannis a respins-o pe Sevil Shhaideh. Deși PSD și ALDE aveau majoritate în Parlament, președintele a solicitat o altă propunere, care a fost ulterior Sorin Grindeanu.
Alegerile anticipate pot avea loc dacă Parlamentul respinge cel puțin două solicitări de învestitură pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile. Șeful statului poate dizolva Parlamentul dacă acesta nu acordă votul de încredere. Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele șase luni ale mandatului președintelui sau în timpul stării de urgență. Curtea Constituțională a stabilit că președintele trebuie să acționeze ca mediator pentru a asigura stabilitatea politică.
Suspendarea președintelui este o procedură prevăzută de articolul 95 din Constituție, care poate fi inițiată de Parlament în cazul unor încălcări grave ale Constituției. Dacă parlamentarii consideră că refuzurile repetate ale președintelui privind numirea miniștrilor constituie o încălcare gravă, se poate iniția procedura de suspendare.
Pentru a se ajunge la suspendare, este necesară o propunere inițiată de cel puțin o treime din numărul deputaților și senatorilor. Parlamentul solicită un aviz consultativ de la Curtea Constituțională. Dacă suspendarea este aprobată cu votul majorității deputaților și senatorilor, președintele este îndepărtat temporar din funcție. Un referendum național pentru demiterea președintelui trebuie organizat în cel mult 30 de zile.
Sursa: Libertatea
