Conform Financialintelligence.ro: Ştefan Radu Oprea, fost secretar general al Guvernului, şi vicepremierul Oana Gheorghiu se acuză reciproc în legătură cu pierderea unor fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Disputa se concentrează pe momentul depunerii cererii de plată nr. 3 şi pe responsabilitățile legate de neîndeplinirea unor jaloane.
Schimb de replici pe Facebook
Radu Oprea a reacționat la acuzațiile lui Gheorghiu, afirmând că aceasta încearcă să justifice decizii greșite. El a subliniat că cererea de plată nr. 3 a fost depusă pe 15 decembrie 2023, când secretar general al Guvernului era un reprezentant PNL. Oprea a menționat, de asemenea, că tot un liberal conducea Secretariatul General al Guvernului (SGG) când Comisia Europeană a suspendat 330 de milioane de euro. „Am mutat lanterna – şi parcă s-a aprins altfel lumina”, a scris Oprea pe Facebook.
El a susținut că comitetul condus de Gheorghiu a contribuit la pierderea fondurilor, dar a subliniat că procesul de selecție a conducerii AMEPIP a avut loc în mandatul său, fapt pentru care România a recuperat 132 de milioane de euro.
Cronologia evenimentelor
Vicepremierul Oana Gheorghiu a prezentat o cronologie detaliată a evenimentelor, explicând că România a pierdut sute de milioane de euro din PNRR. Ea a arătat că, în iunie 2022, a fost înființat Comitetul interministerial pentru sprijinirea implementării Reformei 9, condus inițial de Marian Neacșu și ulterior de Radu Oprea. Acest comitet avea sarcina de a asigura îndeplinirea a trei jaloane.
Gheorghiu a precizat că, în 15 aprilie 2023, România a depus cererea de plată nr. 3, asumându-și că jaloanele 439 și 440 sunt îndeplinite. Cu toate acestea, în 28 mai 2025, Comisia Europeană a suspendat 330 de milioane de euro din cauza neîndeplinirii jalonului 440, acordând României șase luni pentru a remedia situația.
Urmări și implicații
Potrivit afirmațiilor lui Gheorghiu, conform regulamentului european, toate măsurile trebuiau finalizate până la data limită de 28 noiembrie. Orice acțiune ulterioară nu mai putea fi luată în considerare la evaluarea jalonului. Prin urmare, acesta a fost momentul în care România a pierdut fondurile europene. Răspunsul la decizia de suspendare a fost transmis pe 28 noiembrie 2025, explicând demersurile făcute. Scandalul evidențiază tensiunile politice și implicațiile legate de gestionarea fondurilor europene în România.
Sursa: Financialintelligence.ro
