Conform Stiripesurse.ro: PSD-ul acuză Prefectul Județului Timiș, Paul Fința, de interpretare selectivă a legii pentru a-l proteja pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz, în ciuda unui raport definitiv al Agenției Naționale de Integritate (ANI) privind un conflict de interese. Social-democrații susțin că Fința ar fi trebuit să constate încetarea de drept a mandatului lui Fritz, nu doar să aplice o sancțiune minoră.
Prefectul a ales cea mai blândă sancțiune
Prin Ordinul nr. 702 din 4 august 2026, Prefectul Paul Fința a decis diminuarea indemnizației primarului Dominic Fritz cu 10% pe o perioadă de șase luni. Acest ordin nu prevede pierderea funcției de primar, permițându-i lui Fritz să rămână în funcție. Fința, propus de USR, a fost numit prefect în aceeași zi în care Înalta Curte a respins definitiv recursul lui Fritz în procesul cu ANI, o coincidență ce alimentează acuzațiile PSD privind lipsa de imparțialitate.
Ordinul prefectului se bazează pe articolul 228, alineatul (5) din Codul administrativ, care stipulează că încălcarea legislației privind conflictul de interese de către un ales local este o abatere disciplinară sancționată cu diminuarea indemnizației. Aceasta este și interpretarea susținută constant de Dominic Fritz, care declarase că singura consecință a pierderii procesului ar fi fost reducerea indemnizației.
Conflictul de interese, confirmat definitiv
Cazul pornește de la un împrumut de 25.000 de lei primit de Dominic Fritz în campania electorală din 2020 de la arhitectul Răzvan Negrișanu. Ulterior, Fritz a semnat un act administrativ privind modificarea unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ), documentația tehnică fiind realizată de o societate în care creditorul său avea interese.
ANI a considerat că primarul se afla în conflict de interese, deoarece a participat la emiterea unui act care ar fi putut genera un beneficiu material pentru o persoană față de care avea calitatea de debitor. Articolul 228, alineatul (1), litera b) din Codul administrativ obligă alesul local să se abțină în astfel de situații. Curtea de Apel Timișoara a respins contestația lui Fritz în februarie 2026, iar Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat definitiv raportul ANI în iunie 2026.
Instanța supremă a subliniat că, pentru existența conflictului de interese, nu este necesară dovedirea unei fapte de corupție, a unui prejudiciu concret sau a influențării deciziei. Este suficientă existența unui interes personal sau patrimonial susceptibil să afecteze imparțialitatea funcției, iar demnitarul să participe la emiterea actului administrativ.
Curtea de Apel a indicat clar încetarea mandatului
Un punct sensibil al ordinului prefectului este motivarea hotărârii judecătorești din procesul lui Dominic Fritz. Curtea de Apel Timișoara nu s-a limitat la confirmarea conflictului de interese, ci a identificat consecințe precum „încetarea mandatului și interdicția de a ocupa orice funcție publică aleasă pe o durată de 3 ani”.
Instanța a considerat că fapta lui Fritz nu era lipsită de gravitate, primarul acționând „cu știință” pentru aprobarea PUZ-ului elaborat de creditorul său. Această analiză a fost realizată în lumina unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), care a stabilit că interdicția de trei ani este, în principiu, compatibilă cu dreptul UE, dar instanța națională trebuie să verifice proporționalitatea măsurii. CJUE a accentuat că atât încetarea mandatului, cât și interdicția vizează eliminarea durabilă a conflictelor de interese și asigurarea eficacității legislației de integritate.
Precedentul Cămărășan, invocat de PSD
PSD invocă și Decizia nr. 74/2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, conform căreia, în cazul raporturilor ANI definitive privind incompatibilitatea sau conflictul de interese, mandatul aleșilor locali încetează de drept, situația urmând a fi constatată de prefect. Potrivit ÎCCJ, prefectul nu aplică o sancțiune disciplinară, ci constată o consecință administrativă prevăzută de lege.
Cel mai puternic precedent citat de social-democrați este cel al fostului primar al comunei Silivașu de Câmpie, Ioan Tiberiu Cămărășan. În noiembrie 2021, după ce raportul ANI a rămas definitiv, prefectul județului Bistrița-Năsăud a emis un ordin prin care a constatat încetarea de drept a mandatului. Această măsură a fost luată după intrarea în vigoare a actualului Cod administrativ, care conține și prevederea privind diminuarea indemnizației.
De asemenea, PSD amintește cazurile primarilor din Agapia și Lupșa, care și-au pierdut funcțiile în urma unor decizii ale prefecților, confirmate de instanțe. În aceste cazuri, s-a constatat încetarea mandatului pentru conflict de interese, chiar dacă unul dintre precedente (Nastasă) este anterior Codului administrativ actual.
Sursa: Stiripesurse.ro
