PSD retrage sprijinul politic pentru premierul Ilie Bolojan
După votul de luni, 20 aprilie 2026, prin care PSD a decis retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan, cu un procent covârșitor de 97,7% voturi „pentru”, pe scena politică românească se anunță o perioadă de incertitudine. Premierul a anunțat că nu va demisiona, în timp ce AUR a transmis că va susține o moțiune de cenzură împotriva cabinetului. Ce se va întâmpla mai departe rămâne de văzut.
Ce urmează după mișcarea PSD
Actuala configurație parlamentară este una complexă. PSD deține un număr important de parlamentari, 129 mai exact, dar nici AUR, cu 90 de parlamentari, nu stă rău. Urmează PNL cu 73, USR cu 59, UDMR cu 32, grupul minorităților naționale cu 17 deputați, SOS România cu 15 deputați, POT cu 14 deputați, PACE cu 12 senatori, iar neafiliații sunt 22.
PNL, USR și UDMR, fără sprijinul PSD, adună 164 de voturi. Cu sprijinul minorităților naționale, ar putea ajunge la 181 de voturi. Totuși, sub pragul de 233 necesar pentru susținerea unui guvern în Parlament. Nici PSD și AUR nu pot forma o majoritate solidă, cu cele 219 voturi adunate.
Premierul Ilie Bolojan a declarat că va continua să guverneze până la găsirea unei soluții. Guvernul său își va înceta activitatea după 45 de zile, cât poate dura interimatul, conform Constituției, sau după o moțiune de cenzură aprobată în Parlament.
Șansele alegerilor anticipate
Președintele Nicușor Dan a anunțat că va începe negocieri, iar dacă un nou guvern nu va fi votat de două ori în Parlament, se poate ajunge la alegeri anticipate. Un sondaj din martie arăta o ierarhie a intențiilor de vot: AUR cu 38%, PSD cu 16,9%, PNL cu 13,9%, USR cu 13,4%, și UDMR cu 4,4%.
Politologul George Jijlău, de la UBB Cluj, consideră că șansele unor alegeri anticipate sunt mici. El estimează că partidele din coaliție nu ar avea interesul să declanșeze anticipate. „Cred că sunt șanse mai mari să se ajungă totuși la o variantă în contextul actualului Parlament, decât să intrăm în acel șir de evenimente care trebuie să se întâmple cu două guverne care se formează, dar pică în Parlament”, a explicat acesta.
Nici președintele Nicușor Dan nu pare să favorizeze această opțiune, preferând calea negocierii. „Va prefera negocierea decât să accepte mecanic o variantă în care el pune niște prim-miniștri de sacrificiu și aceștia pică în Parlament și ajungem la anticipate”, a specificat politologul.
O societate în căutarea unor noi repere
Sociologul Ioan Hosu, de la Universitatea Babeș-Bolyai, a analizat modul în care sondajele reflectă starea societății. El a subliniat neîncrederea în stat, în instituții și politicieni, dar și în justiție. „Cifrele despre care vorbim și pe care le vedem în sondaje arată pe scurt o neîncredere în stat și tot ce înseamnă instituții ale statului și politicieni”, a spus Hosu.
Acesta a menționat un „război al etichetelor” în spațiul public. Sociologul susține că o mare parte din populație se simte nereprezentată. Neîncrederea în mass-media, deciziile controversate ale CNA și discuțiile despre libertatea de exprimare contribuie la această situație.
Hosu a punctat faptul că se caută noi structuri de reprezentare care să inspire încredere. El a evidențiat ascensiunea unor „noi forțe politice” precum USR și AUR, un fenomen european. „Tendințele pe care le vedem și le vedem în ultimii 2-3-4 ani în spațiul public vor continua măcar la același nivel, dacă nu mai pregnant”, a conchis acesta.
În contextul actual, moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, susținută de AUR, va fi dezbătută în Parlament.
Sursa: România TV
