Protest antisemit la Universitate cu cântări legionare pentru Corneliu Zelea Codreanu

Joi seara, Piața Universității s-a transformat într-un spațiu al conflictelor ideologice și al manifestațiilor extremiste, căpătând o aură tensionată și încărcată simbolic. În condițiile în care societatea românească este încă divizată pe tema legislației anticorupție și a combaterea extremismului, un grup de câteva mii de persoane a ieșit în stradă pentru a-și exprima opoziția față de noua Lege Vexler, considerată de ei o amenințare la adresa libertății de exprimare.

Manifestare cu conotații extremiste și discursuri naționaliste

Imagini filmate în timpul protestului arată cântarea „Șoim român”, un cântec emblematic al Mișcării Legionare, fiind intonată cu entuziasm de către manifestanți. Melodia, cunoscută pentru versurile naționaliste și legate în mod explicit de figura emblematică a lui Corneliu Zelea Codreanu, fondatorul Mișcării Legionare, a fost amplificat prin boxe, creând o atmosferă încărcată de simboluri ale trecutului extrem de controversate.

Versurile cântecului reliefează un spirit războinic și eroic, cu referiri directe la moartea „eroică” și la cultul liderului legionar. Mesajul, perceput de mulți ca fiind o glorificare a extremismului de dreapta, a fost primit cu aplauze și scandări de către participanți, care au afișat lozinci anti-legea Vexler, acuzată de ei că ar încerca să cenzureze memoria anumitor personalități istorice sau opere literare.

Legile contra extremismului și controversele din jurul lor

Protestul a avut ca scop principal respingerea legii recent adoptate de Parlament ce incriminează propagarea ideologiilor fasciste și legionare, precum și promovarea în public a figurilor din trecutul extremist. Organizator, Claudiu Târziu, reprezentant al Partidului Acțiunea Conservatoare și susținut de formațiunea politică AUR, a afirmat că manifestația „vizează exclusiv Legea Vexler” și a respins orice interpretare care ar putea lega acțiunile de extremism sau antisemitism.

În discursul său, Târziu a susținut că legea are potențialul de a cenzura opere literare și persoane considerate de el „mari personalități ale culturii române”, invocând cazul poetului antisemit Radu Gyr, fost membru legionar și suspect de legături cu fostele servicii de securitate. La scurt timp, afirmațiile sale au fost criticate de oficiali și experți, care au subliniat faptul că legea are un scop strict de a combate discursul extremist și negarea Holocaustului, fără a afecta libertatea de exprimare în ansamblul său.

Controverse istorice și recente legate de Mișcarea Legionară

Este important de menționat contextul istoric al Mișcării Legionare, care a fost o organizație antisemită și fascistă activă în perioada interbelică. Conducătorul, Corneliu Zelea Codreanu, a fost un personaj extrem de controversat, fondatorul Gărzii de Fier, o formațiune paramilitară care a avut un impact semnificativ asupra vieții politice a României din acea perioadă.

După asasinarea lui Codreanu în 1938 și preluarea conducerii de către Horia Sima, mișcarea a continuat politica de violență și agitare, fiind activă și în timpul regimurilor totalitare, inclusiv al dictaturii lui Ion Antonescu. Începând cu anii `40, aceste idei au fost marginalizate, însă discursul extremist rămâne încă prezent în anumite segmente ale societății actuale.

De la manifestațiile recente, multora le rămâne în minte imaginea mulțimii cântând și scandând lozinci cu conotențe naționaliste și extremiste, întărită de simboluri vechi și controverse. În timp ce autoritățile au condamnat astfel de acțiuni, observatorii avertizează asupra riscului ca, în anumite cercuri, aceste manifestări să alimenteze idei radicale, perpetuând un discurs al urii dificil de trecut cu vederea.

Privind spre viitor, discuțiile despre legea antic拚tse extremismului continuă să fie extrem de sensibile și contestate, fiind un punct de plecare pentru o societate românească tot mai conștientă de valorile și pericolele trecutului. În timp ce unii consideră legislația ca pe o măsură de protecție pentru democrație și minorități, alții o percep ca pe un instrument de control sau chiar de intimidare, ceea ce face ca dezbaterile să fie încă departe de a se încheia.

Bogdan Dragomir

Autor

Lasa un comentariu