Joi seară în Piața Universității a avut loc un incident neobișnuit în cadrul mitingului împotriva Legii Vexler, un proiect legislativ controversat, care a stârnit recent dezbateri aprinse în rândul societății civile și politice din România. Participanții la manifestație, organizați de Partidul AUR și de Claudiu Târziu, fondatorul Partidului Acțiunea Conservatoare, au fost filmați cântând melodii cu puternice accente legionare, în mod explicit dedicate fostului lider al Mișcării Legionare, Corneliu Zelea Codreanu.
Grupul a intonat “Șoim român”, un cântec legionar cunoscut pentru versurile sale ce glorifică eroismul și sacrificiul pentru cauze extremiste din perioada interbelică. În înregistrările realizate la fața locului, se observă cum cântecul a fost amplificat cu ajutorul unor boxe, fiind cântat într-un moment în care mulțimea manifesta împotriva legii menite să incrimineze promovarea ideologiilor extremiste. Versurile cântecului încearcă să evoce spiritul legionar, făcând trimiteri directe la “moartea eroică” și la “domnul căpitan”, termen folosit pentru a-l desemna pe Codreanu, figură centrala a mișcării fasciste din România.
Imaginile postate pe rețelele sociale și videoclipurile postate online arată clar angajamentul ideologic al celor prezenți, iar reacțiile au fost ample, stârnind controverse aprinse în societate. Unii specialiști și lideri civici au catalogat aceste acțiuni ca fiind o reamintire a trecutului întunecat al extremismului românesc, în timp ce alții susțin că astfel de manifestări trebuie interpretate în contextul libertății de expresie și al dreptului la protest.
De altfel, și în timpul aceluiași eveniment, protestatarii au scandat lozinci precum “Stop legea Vexler” și “Călin Georgescu președinte”, încercând astfel să-și exprime opoziția față de inițiativa legislativă, care are ca scop penalizarea discursurilor și manifestărilor cu conținut extremist sau racist. Cu toate acestea, președintele partidului organizator a reafirmat că manifestația are ca obiectiv exclusiv legea Vexler și a respins orice asociere cu promovarea ideologiilor de extremă dreaptă.
Contextul legislativ actual aduce în vizor o lege adoptată recent în Parlamentul României, care incriminează explicit discursul și promovarea materialelor legionare și fasciste, includând penalizări dure pentru promovarea cultului anumitor lideri sau negarea Holocaustului. În ochii criticilor, însă, legea riscă să devină un instrument de cenzură, mai ales în lipsa unor reglementări clare și extinse, ce pot duce la restricții asupra libertății de exprimare.
Mișcarea Legionară, fondată de Corneliu Zelea Codreanu în anii ’30, rămâne una dintre cele mai întunecate pagini ale istoriei moderne a României. Aceasta a fost o organizație extremistă, antisemită și fascistă, care a evoluat într-un partid politic radical, având sprijinul organizației paramilitare naziste SS în perioada interbelică. Liderii săi au fost implicați în multiple acte de violență și asasinate politice, iar figura lui Codreanu, supranumit “Căpitanul”, continuă să fie un simbol controversat în discursul extremistilor.
Moartea lui Codreanu, în 1938, în timpul detenției, a marcat un moment de sfârșit pentru prima fază a mișcării, însă spiritul său a fost continuat de succesorii săi, precum Horia Sima, care au continuat politica de violență în timpul regimului de dictatură instaurat de mareșalul Ion Antonescu. De-a lungul deceniilor, aceste idei extremiste au rămas un punct sensibil, utilizat uneori pentru a galvaniza aceiași adepți sau pentru a răspândi mesaje de intoleranță în societate.
Prezența acestor elemente legate de trecutul legionar în evenimentele publice recente, în contextul unei societăți tot mai atacate de probleme ale antisemitismului, toleranței și extremismului, ridică întrebări despre limitele libertății de expresie și despre responsabilitatea liderilor în prevenirea răspândirii discursului radical. În timp ce autoritățile soventul pentru a combate astfel de manifestări, par să fie adesea cu un pas în urmă în fața acestor expresii de extremă dreaptă, mari întrebări planează asupra modului în care România va gestiona astfel de situații în anii ce urmează, într-o societate încă marcată de pagini dureroase ale istoriei sale.
