CCR AMÂNĂ DIN NOU SESIZAREA ICJ: REFORMA PENSIILOR MAGISTRAȚILOR
Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, miercuri, să amâne, pentru a cincea oară, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICJ) referitoare la proiectul Guvernului Bolojan pe reforma pensiilor magistraților, pentru data de 18 februarie.
Surse din instituție au menționat că amânarea deciziei vine în urma unei cereri de la ICJ pentru a se permite analiza unei sesizări a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), cu o întrebare preliminară legată de modificările propuse pentru pensiile speciale ale magistraților.
TOTUL DESPRE REFORMA PENSIILOR: DE LA MODIFICĂRI LA AMÂNĂRI
Această decizie de amânare apare în contextul în care la ședința celor nouă judecători constituționali aleși la 16 ianuarie, s-a desfășurat o dezbatere asupra documentelor care au necesitat un studiu mai aprofundat, printre care se află și o expertiză contabilă extrajudiciară depusă de ICJ cu o zi înainte.
Cu toate că sesizarea emisă de ICJ este legitimă, două ședințe nu au putut avea loc din cauza absenței a patru dintre cei nouă judecători. Aceștia, propuși de PSD la CCR, au menționat mai multe motive pentru ne-prezența lor, inclusiv faptul că erau chemați la serviciu în zile nelucrătoare și că ședințele erau programate prea rapid.
Proiectul de reformă a pensiilor magistraților a fost adoptat de Guvern și prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani, cu posibilitatea ca valoarea pensiei să fie limitată la 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate.
OPINIILE ADVERSE
Există însă puncte sensibile în această propunere. În fruntea acestei liste este avizul negativ oferit de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), care consideră că pensia propusă de Guvern nu este în conformitate cu drepturile acordate magistraților.
ICJ a efectuat o analiză în ajutorul unui expert contabil, care a arătat că dacă se aplică modificările propuse de Guvern, pensia de serviciu a magistraților va fi mai mică decât cea calculată pe baza contributivității.
În plus, cererile judecătorilor și procurorilor de a beneficia de o pensie aproape egală cu salariul final nu sunt aliniate cu ideea Premierului de a limita pensia la 70% din ultimul salariu net.
Atât actuala propunere de reformă a pensiilor magistraților, cât și neînțelegerile cu privire la acesta, creează un context complex pentru sistemul de justiție din România, iar decizia finală a CCR va avea un impact mare asupra modului în care justiția este administrată în țară. Cu toții așteptăm acum data de 18 februarie, când CCR va prezenta public decizia finală pe acest caz, care cu siguranță va genera numeroase reacții.
