Bucureștiul se pregătește pentru o transformare radicală a malurilor Dâmboviței, râul care traversează inima capitalei, devenind un verde și albastru litoral urban până în 2035. Proiectul ambițios, inițiat de Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23, își propune să reimagineze albia betonată a râului, transformând-o într-un coridor ecologic, plin de biodiversitate, care va conecta diferite cartiere și va răcori orașul în timpul verilor toride. Aceasta reprezintă o schimbare profundă a percepției asupra râului: dintr-o barieră de beton, dâmbovița trebuie să devină un simbol al vieții urbane și al naturii.
Reabilitarea malurilor și vizul unei capitale „cu sânge verde”
Planul de reabilitare este estimat să fie pus în aplicare până în 2025, urmând apoi să se întindă pe parcursul celor 10 ani până în 2035, când va fi complet finalizat. În cadrul acestui proiect, albia betonată va fi înlocuită cu zone verzi și de promenadă, menite să ofere ieșiri naturale și spații publice pentru bucureșteni, dar și să contribuie activ la răcirea orașului în sezonul estival. “Transformarea albiei betonate a râului nu are doar un rol estetic, ci va contribui semnificativ în răcorirea Bucureștiului vara, în perioadele de caniculă, precum și protejarea de inundații”, explică arhitectul Teodor Frolu.
Inițiativa „Dâmbovița Apă Dulce” își propune nu doar să îmbunătățească aspectul estetic, ci și să reintegreze râul în spațiul public, așa cum este cazul malurilor Senei sau ale Dunării în capitalele Paris și Viena. În prezent, Dâmbovița reprezintă mai degrabă o barieră între maluri decât un vehicul de recreere sau biodiversitate, o situație care trebuie corectată pentru a oferi capitalei un plus de vitalitate și confort urban.
Un oraș mai verde și mai răcoros, cu posibilități de conectare între cartiere
Un alt aspect important al planului de transformare implică și Splaiul Unirii. După finalizarea autostrăzii de centură A0, traficul de tranzit va fi redirecționat, iar malurile Dâmboviței vor putea fi eliberate pentru a fi dedicate exclusiv locuitorilor și activităților urbane. “Dacă acum Splaiul Unirii este ca un fel de tub, o autostradă de traversare din partea în est în vest sau invers, avem deja alternativa A0, care n-a existat până de curând”, menționează Frolu. Odată cu această schimbare, malurile vor putea fi transformate în spații pentru plimbări, biciclete și socializare, conectând mai bine cartierele din zona centrală.
Deși termenul de 2035 rămâne unul ambitios, există posibilitatea livrării mai timpurii a proiectului, mai ales în zonele deja aflate în plină dezvoltare, precum Piața Unirii sau Lacul Morii. Investițiile în aceste zone pot accelera procesul, contribuind la ambiția de a aduce un nou vibe urban și un mediu mai sănătos pentru bucureșteni.
Prin toate aceste inițiative, Bucureștiul își dorește să devină nu doar un centru administrativ și economic, ci și un oraș mai verde și mai prietenos cu locuitorii săi. Transformările în infrastructura riverană, sprijinite de concursuri internaționale și de un dialog public deschis, sporesc speranța că în următorii ani vom asista la o redefinire a orașului, una în care natura și urbansimul coexistă armonios. În timp ce planurile devin realitate, perspectiva unui oraș răcoros, biodivers și conectat devine tot mai palpabil pentru fiecare bucureștean.
